Alsacia
Région Alsace
—  Regiune  —
Localizarea Alsaciei în Franța
Administrație
Țara		Franța
Capitală (și cel mai mare oraș)		Strasbourg
Departamente		Bas-Rhin Haut-Rhin
Arondismente		13
Cantoane		95
Comune		904
Politică
Sistem politic
-	Președinte	Philippe Richert (2010–) (UMP)
Geografie
Suprafață
-	Total	8,280 km²
Populație
-	Recensământ 2006	1,815,488 (locul Loc 14)
-	Densitate	220 loc/km²
Diverse
Fus orar		CET (UTC+1)
-	Vară (ODV)	CEST (UTC+2)
Sit online		http://www.region-alsace.fr/.
Modifică text

Alsacia (în alsaciană ’s Elsàss sau ’s Elses,^[1] în franceză Alsace, în germană Elsass) este o regiune în estul Franței, învecinată cu Germania. În germană acest nume se scria odinioară Elsaß. Această regiune avea în componența sa două departamente, Haut-Rhin și Bas-Rhin. Alsacia și-a încetat existența ca regiune administrativă separată la 1 ianuarie 2016, când a fuzionat cu regiunile Lorena și Champagne-Ardenne, formând împreună regiunea Grand Est. Pe de altă parte, de la 1 ianuarie 2021 în cadrul acesteia din urmă va lua ființă o nouă colectivitate teritorială, numită collectivité européenne d'Alsace.

Situată la limita dintre lumile latină și germană, Alsacia a resimțit multiple curente istorice și culturale. Amprentele acestora sunt încă prezente in spiritul locuitorilor, care sunt în mare majoritate de origine etnică germană. Atribuită Germaniei după partajul Imperiului Carolingian din anul 843, Alsacia a fost anexată de Franța în 1681, sub domnia regelui Ludovic al XIV-lea. În urma războiului franco-prusac din 1870 regiunea revine Germaniei, dar este din nou încorporată Franței în 1918. Între 1940 și 1945, regiunea a fost ocupată de Germania nazistă. Capitala alsaciană Strasbourg, simbol al reconcilierii franco-germane, a fost aleasă în 1949 să găzduiască instituțiile europene.

• Strasbourg
• Mulhouse
• Colmar

• Muzeul Alsacian din Strasbourg

Materiale media legate de Alsacia la Wikimedia Commons

• Consiliul regional (lb. franceză) Arhivat în 31 decembrie 2006, la Wayback Machine.

 Acest articol legat de o zonă sau o localitate din Franța este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa

v • d • m Regiunile Franței Franța Metropolitană Auvergne-Ron-Alpi • Bretania • Burgundia-Franche-Comté • Centre-Val de Loire • Corsica • Grand Est • Hauts-de-France • Île-de-France • Normandia • Nouvelle-Aquitaine • Occitania • Pays de la Loire • Provența-Alpi-Coasta de Azur Franța Metropolitană (1982-2015) Alsacia • Aquitania • Auvergne • Bretania • Burgundia • Centre-Val de Loire • Champagne-Ardenne • Corsica • Franche-Comté • Île-de-France • Languedoc-Roussillon • Limousin • Lorena • Midi-Pirinei • Nord-Pas-de-Calais • Normandia Inferioară • Normandia Superioară • Pays de la Loire • Picardia • Poitou-Charentes • Provența-Alpi-Coasta de Azur • Ron-Alpi Regiuni de peste mări Guadelupa • Guyana Franceză • Martinica • Mayotte • Réunion

v • d • m Provinciile istorice ale Franței Provinciile în 1789 Alsacia • Angoumois • Anjou • Artois • Aunis • Auvergne • Basse-Navarre • Béarn • Beaujolais • Berry • Bourbonnais • Burgundia • Bretania • Champagne • Corsica • Dauphiné • Flandra/Hainaut (Flandra și Hainaut) • Pays de Foix • Forez • Franche-Comté • Gasconia • Guyenne • Île-de-France • Languedoc • Landau • Limousin • Lorena • Lyonnais • Maine • Marche • Nivernais • Normandia • Orléanais • Perche • Picardia • Poitou • Provența • Roussillon • Saintonge • Touraine • Trois-Évêchés După revoluție Avignon1 și Comtat Venaissin1 • Montbéliard2 • Mulhouse3 • Savoia4 • Nisa4 11791.   21793.   3 1798.   41860.