Franche-Comté
Région Franche-Comté
—  Regiune  —
Localizarea regiunii în cadrul Franței
Administrație
Țara		Franța
Capitală (și cel mai mare oraș)		Besançon
Departamente		Doubs Haute-Saône Jura Territoire de Belfort
Arondismente		9
Cantoane		116
Comune		1.785
Politică
Sistem politic
-	Președinte	Marie-Guite Dufay (PS) 2010-2014
-	Prefect	Christian Decharrière
Geografie
Suprafață
-	Total	16,202 km² (locul 18)
Populație
-	Recensământ 2009	1.168.208 (locul 20)
-	Densitate	72,1 loc/km² (locul 17)
Diverse
Fus orar		CET (UTC+1)
-	Vară (ODV)	CEST (UTC+2)
Sit online		http://www.franche-comte.fr/
Modifică text

Franche-Comté (franceză Franche-Comté) a fost una dintre cele 26 regiuni ale Franței de până la reforma administrativ-teritorială din 2014. Capitala regiunii era orașul Besançon, iar regiunea cuprindea 4 departamente. La 1 ianuarie 2016 a fuzionat cu regiunea Burgundia, formând împreună regiunea Burgundia-Franche-Comté.

Foarte probabil undeva pe teritoriul regiunii a avut loc ultima bătălie din Războaiele Galice ale lui Iulius Cezar contra lui Vercingetorix. Regiunea a intrat în componența provinciei romane Gallia Belgica iar ulterior a fost înființată Provincia Maxima Sequanorum. După prăbușirea Imperiului Roman, regiunea a fost controlată succesiv de către alemani, vandali, franci și burgunzi care au integrat regiunea în regatul lor. Cucerită iar de către franci, a fost inclusă în Sfântul Imperiu Roman în secolul XI în care era organizată sub forma unui Comitat Liber (franceză comté franche), spre deosebire de restul Burgundiei care era un ducat din Regatul Franței. Denumirea de Franche-Comté datează din 1366 și a înlocuit vechea denumire. A fost încorporat în Franța în 1477, transferat Spaniei în 1556, ocupat de Franța iar în 1668 dar ulterior restituit, și în cele din urmă cucerit pentru a doua oară de Franța în 1674, și cedat definitiv prin Tratatul de la Nijmegen în 1678.

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Franche-Comté

v • d • m Regiunile Franței Franța Metropolitană Auvergne-Ron-Alpi • Bretania • Burgundia-Franche-Comté • Centre-Val de Loire • Corsica • Grand Est • Hauts-de-France • Île-de-France • Normandia • Nouvelle-Aquitaine • Occitania • Pays de la Loire • Provența-Alpi-Coasta de Azur Franța Metropolitană (1982-2015) Alsacia • Aquitania • Auvergne • Bretania • Burgundia • Centre-Val de Loire • Champagne-Ardenne • Corsica • Franche-Comté • Île-de-France • Languedoc-Roussillon • Limousin • Lorena • Midi-Pirinei • Nord-Pas-de-Calais • Normandia Inferioară • Normandia Superioară • Pays de la Loire • Picardia • Poitou-Charentes • Provența-Alpi-Coasta de Azur • Ron-Alpi Regiuni de peste mări Guadelupa • Guyana Franceză • Martinica • Mayotte • Réunion

v • d • m Provinciile istorice ale Franței Provinciile în 1789 Alsacia • Angoumois • Anjou • Artois • Aunis • Auvergne • Basse-Navarre • Béarn • Beaujolais • Berry • Bourbonnais • Burgundia • Bretania • Champagne • Corsica • Dauphiné • Flandra/Hainaut (Flandra și Hainaut) • Pays de Foix • Forez • Franche-Comté • Gasconia • Guyenne • Île-de-France • Languedoc • Landau • Limousin • Lorena • Lyonnais • Maine • Marche • Nivernais • Normandia • Orléanais • Perche • Picardia • Poitou • Provența • Roussillon • Saintonge • Touraine • Trois-Évêchés După revoluție Avignon1 și Comtat Venaissin1 • Montbéliard2 • Mulhouse3 • Savoia4 • Nisa4 11791.   21793.   3 1798.   41860.