Slovacii (în limba slovacă slováci) sunt un grup etnic minoritar din România, numărând 17.199 persoane, conform recensământului din 2002.

Slovacii reprezintă 0,1% din totalul populației României. Trăiesc mai ales în partea vestică a țării, cele mai mari comunități de slovaci din România se întâlnesc în județul Bihor și județul Arad, unde alcătuiesc 1,22%, respectiv 1,25% din totalul populației. Dintre comunitățile slovace din Sălaj cele mai multe s-au asimilat, cu excepția celei din Făgetu, unde în 2002 mai trăiau aprox. 700 de slovaci.^[1] Primarul comunei Plopiș, el însuși slovac, a inaugurat în anul 2006 un telecentru de telefonie prin internet, administrat de o călugăriță catolică din Slovacia.^[2] Conform recensământului din 2002 totalul locuitorilor slovaci ai comunei Plopiș (inclusiv satul Făget) era de 901.^[3]

Cea mai numeroasă comunitate de slovaci din România se află în orașul Nădlac din județul Arad, unde reprezintă aproape jumătate din totalul populației, alcătuind o majoritate relativă. La recensământul din 2002 din totalul de 8.144 de locuitori ai orașului, 3.844 s-au declarat slovaci (47,20%), 3.696 români (45,38%), 264 maghiari (2,24%) ș.a.m.d.^[4]

Comuna cu cea mai mare pondere de slovaci din România este comuna Șinteu, Bihor, unde la recensământul din 2002 din cei 1.287 de locuitori 1.264 s-au declarat slovaci, 19 români și 4 maghiari.^[5]

În localitatea Budoi, Bihor funcționează Liceul Teoretic Jozef Kozaček cu predare în limba slovacă. Pe lângă această instituție este asigurat și învățământul primar și gimnazial în limba maternă.

Liceul Teoretic „Jozef Gregor Tajovsky” din Nădlac are o secție cu predare în limba slovacă.

Sub aspect confesional, slovacii din județul Bihor sunt în majoritate absolută romano-catolici, iar cei din județul Arad sunt luterani.

Ca minoritate etnică recunoscută oficial, slovacii au, împreună cu minoritatea cehilor din România, un scaun asigurat în Camera Deputaților. Din 2016 deputatul acestora este Iarco Furic.

În anul 2008 primarul comunei Plopiș, Francisc Pisek, a fost condamnat la un an de închisoare (cu suspendare) pentru fapte de corupție.^[6][7]

În trecut românii îi numeau pe slovaci tăuți, nume derivat de la etnonimul maghiar tóth.

• 
  Placă comemorativă cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la venirea slovacilor în Nădlac
• 
  Biserica evanghelică luterană slovacă din Nădlac

• Istoria și tradițiile minorităților din România
• Cehi și slovaci
• Slavii cu mentalitate vestică, 27 octombrie 2006, Evenimentul zilei
• Simfonii în alb, roșu și albastru, 27 august 2009, Simona Lazar, Alina Ramona Anghel, Jurnalul Național

v • d • m Grupuri etnice din România Conform recensământului din 2011 Etnie majoritară Români (16.792.868 sau 88,9% din totalul populației) Minorități naționale mari (1–10%) Maghiari (1.227.623 sau 6,5% din totalul populației) · Romi (621.573 sau 3,3% din totalul populației) Minorități naționale mici (0,1–1%) Ucraineni (50.920) · Germani (36.042) · Turci (27.698) · Aromâni (26.500 în 2002) · Lipoveni (23.487) · Tătari (20.282) · Sârbi (18.076) · Slovaci (13.654) Minorități naționale foarte mici (sub 0,1%) Bulgari (7.336) · Croați (5.408) · Greci (3.668) · Evrei (3.271) · Italieni (3.203) · Polonezi (2.543) · Meglenoromâni (2.500 în 1996) · Cehi (2.477) · Ceangăi (1.536) · Armeni (1.361) · Albanezi (520 în 2002) · Ruteni (262 în 2002) · Carașoveni (207 în 2002) · Sloveni (175 în 2002) · Secui (150) · Găgăuzi (45 în 2002) Grupuri etnice dispărute Cerchezi (aprox. 10.000 în sec. XIX) · Harapi (câteva sute în sec. XIX) Grupuri etnice imigrate recent (în special după 1990) Arabi (4.911 în 2002) · Chinezi (2.017) · Filipinezi (800) · Perși (610 în 2002) Istoria demografică a României

Acest articol despre România este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa!