Lirele de Ur
| Mesopotamia Antică |
|---|
|
| Eufrat – Tigru |
| Asiriologie |
| Orașe / Imperii |
| Sumer: Uruk – Ur – Eridu |
| Kiș – Lagaș – Nippur |
| Imperiul Akkadian: Akkad |
| Babilon – Isin – Susa |
| Asiria: Assur – Ninive |
| Dur-Șarrukin – Nimrud |
| Imperiul Babilonian – Caldeea |
| Elam – Amoriți |
| Hurieni – Mitanni |
| Kasiți – Urartu |
| Cronologie |
| Regi ai Sumerului |
| Regi ai Asiriei |
| Regi ai Babilonului |
| Limbă |
| Scriere cuneiformă |
| Sumeriană – Akkadiană |
| Elamită – Hurriană |
| Mitologie |
| Enûma Eliș |
| Ghilgameș – Marduk – Anunnaki |
| Artă |
| Stindardul Urului |
| Lirele de Ur |
| Berbecii dintr-un tufiș |
| Statuia lui Ebih-Il |
| Ziguratul Urului |
Lirele de Ur (cunoscute și ca: Lirele Urului sau ca Harpa și cele trei lire de Ur) sunt considerate ca fiind cele mai vechi instrumente muzicale cu coarde. În 1929, arheologi conduși de arheologul britanic Leonard Woolley au descoperit aceste instrumete muzicale atunci când ei excavau Cimitirul Regal din Ur între anii 1922 și 1934. Ei au descoperit 3 lire și o harpă în Ur, oraș localizat în ce a fost odată Mesopotamia antică și care astăzi este în sudul Irakului.[1][2]. Lirele și harpa au peste 4.500 de ani vechime, datând din timpul Perioadei dinastiilor timpurii. Decorațiunile ce împodobesc lirele și harpa sunt exemple elegante de artă mesopotamiană a perioadei în care au fost realizate.[3]
Leonard Woolley, un arheolog englez, a descoperit lirele și harpa alături de scheletele a zece femei în Cimitirul Regal din Ur. Deși au fost descoperire în total trei lire și o harpă, ele sunt numite deobicei „lirele de Ur”.
Lirele
[modificare | modificare sursă]
Lira (din greacă: λύρα, lýra) este un instrument muzical rudimentar, format dintr-o cutie de rezonanță, două brațe în formă de coarne și mai multe coarde, folosit, în antichitate, mai ales la acompaniere, când se recitau poeme. La lirele de Ur se cânta cu ambele mâini.[4]
Datorită locului în care au fost descoperite se crede că lirele erau folosite în timpul cereminiilor religioase sau ca acompaniamente pentru cântece. Fiecare liră are 11 coarde.
Galerie
[modificare | modificare sursă]-
-
Lire de Ur expuse în British Museum -
Lire de Ur expuse în British Museum -
Lire de Ur expuse în British Museum -
Lire de Ur expuse în British Museum -
Capul de taur al unei lire de Ur expuse în British Museum -
Aspectul unei lire de argint de atunci când a fost descoperită în Cimitirul Regal din Ur -
Stăpânul animalelor înfățișat pe o mică porțiune a unei lire -
Lira Reginei într-o ilustrație publicată de Leonard Woolley -
-
Leonard Woolley ținând Lira Reginei în anul 1922 -
Aspectul unei lire de atunci când a fost descoperită în Cimitirul Regal din Ur -
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_(14580904290).jpg)
Referințe
[modificare | modificare sursă]
- ^ „Ancient Iraqi harp reproduced by Liverpool engineers”. University of Liverpool. . Arhivat din original la . Accesat în .
A team of engineers at the University of Liverpool has helped reproduce an ancient Iraqi harp - the Lyre of Ur.
- ^ Golden Lyre of Ur Arhivat în , la Wayback Machine., Bill Taylor
- ^ Aruz, J. & Wallenfels (). Art of the First Cities: The Third Millennium B.C. from the Mediterranean to the Indus. New York: The Metropolitan Museum of Art.
- ^ „Encyclopedia - Britannica Online Encyclopedia”. academic.eb.com. Accesat în .
Text is available under the CC BY-SA 4.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.
