Levănțică
Flori de levănțică
Clasificare științifică
Regn:	Plantae
Încrengătură:	Magnoliophyta
Clasă:	Magnoliopsida
Subclasă:	Asteridae
Ordin:	Lamiales
Familie:	Lamiaceae
Subfamilie:	Nepetoideae
Trib:	Lavanduleae
Gen:	Lavandula L., 1753
Specii
vezi textul Aproximativ 40-60, incluzând: Lavandula abrotanoides Lavandula angustifolia Lavandula canariensis Lavandula dentata Lavandula lanata Lavandula latifolia Lavandula multifida Lavandula pinnata Lavandula stoechas Lavandula viridis Lavandula x intermedia
Sinonime[1]
Stoechas Mill., 1754 Fabricia Adans., 1763 Styphonia Medik., 1791 Chaetostachys Benth. in Wall, 1830 Sabaudia Buscal. & Muschl., 1913 Isinia Rech.f., 1952
Modifică text

Lavanda este un gen de plante din familia Lamiaceae, native din regiunea mediteraneană până în Africa tropicală și până în regiunile sud-estice ale Indiei. Genul include circa 40 (până la 60) de specii de plante anuale, plante ierboase, arbuști. Zonele native se întind de la Insulele Canare, nordul și estul Africii, sudul Europei și Mediterana, Arabia și India. Deoarece formele cultivate sunt plantate în grădini din toată lumea, sunt uneori găsite și în sălbăticie, departe de mediul natural. Denumirea de lavandă este folosită uneori pentru a desemna parfumul extras din levănțică.

Cea mai răspândită formă de cultivare este lavanda comună sau engleză Lavandula angustifolia (denumită anterior L. officinalis). Se poate găsi o gamă largă de cultivare. Alte specii ornamentale cultivate în mod obișnuit sunt L. stoechas, L. dentata și L. multifida (levănțică egipteană).

Levănțica înflorește cel mai bine în soluri uscate, bine drenate, nisipoase sau cu pietriș, în plin soare.^[2] Levănțica engleză are un proces de germinare lung (14-28 de zile) și se maturizează în 100-110 zile.^[3] Toate tipurile au nevoie de puțin sau deloc de îngrășăminte și de o bună circulație a aerului. În zonele cu umiditate ridicată, putregaiul rădăcinilor datorat infecției cu ciuperci poate fi o problemă. Mulciurile organice pot reține umezeala în jurul bazei plantelor, favorizând putrezirea rădăcinilor. Materialele cu pietriș, cum ar fi rocile zdrobite, dau rezultate mai bune.^[4][5] Crește cel mai bine în soluri cu un pH între 6 și 8.^[6] Cea mai mare parte a levănțicii se recoltează manual, iar timpul de recoltare variază în funcție de utilizarea preconizată.^[6]

În uleiul de levănțică au fost identificate aproximativ 100 de substanțe fitochimice individuale, inclusiv conținuturi majore de acetat de linalil (30-55%), linalool (20-35%), taninuri (5-10%) și cariofilen (8%), cu cantități mai mici de sescviterpenă, alcooli perililici, esteri, oxizi, cetone, eucaliptol, camfor, beta-ocimene, limonen, acid caproic și oxid de cariofilen.^[7][8][9] Cantitățile relative ale acestor compuși variază considerabil între speciile de lavandă.^[7]

• Terapia Naturistă, Răducanu Dumitru, Ecaterina Dumitru. Editura Științifică București 1992.
• Chaytor D A. A taxonomic study of the genus Lavandula. 1937
• Upson T, Andrews S. The Genus Lavandula. Royal Botanic Gardens, Kew 2004
• United States Department of Agriculture GRIN: Lavandula

• Mariaj de lavandă

• Materiale media legate de Lavandula la Wikimedia Commons
• Lavandula pe Curlie
• Medicinal use Arhivat în 22 noiembrie 2008, la Wayback Machine. from University of Maryland Medical Center

v • d • m Plante medicinale (Listă) Specii Abiu  • Abrus precatorius  • Aglică  • Acacia catechu  • Acacia senegal  • Acokanthera abyssinica  • Aconitum ferox  • Aconitum napellus  • Afin  • Agriș  • Albăstrea  • Aloe vera  • Amărala  • Anason  • Anemone ranunculoides  • Angelică  • Anghinare  • Arborele de cacao  • Armurariu  • Arnica  • Arnică  • Bambus  • Brad argintiu  • Brusture  • Brândușă de toamnă  • Busuioc  • Capere  • Cartof  • Cătină albă  • Cerențel  • Chimen  • Chimion  • Cicoare  • Cimbru  • Cimbrișor de câmp  • Ciuboțica cucului  • Ciulin  • Ciumăfaie  • Coacăz roșu • Coada-calului  • Coada șoricelului  • Coada racului • Coriandru  • Corn  • Crețișoară  • Crețușcă  • Crușin  • Curcuma  • Cânepă indiană  • Călin  • Cătină de garduri  • Dafin  • Dracilă  • Dud  • Dud alb  • Dumbravnic  • Efedra  • Feciorică  • Fenicul  • Floarea patimilor  • Gălbenele  • Gențiană  • Ghimbir • Ghimpe  • Ghimpe pădureț  • Ghințură (galbenă)  • Hamei  • Hasmațuchi  • Iarbă mare  • Iarbă grasă  • Iederă  • Ienupăr  • In  • Ipcărigea  • Isop • Izmă bună  • Jneapăn • Kaki  • Lavandula  • Lemn dulce  • Liliac  • Limba cerbului  • Limba mielului  • Lumânărică  • Mandragoră  • Măceș  • Maghiran  • Măselariță  • Mătrăgună  • Merișor  • Mur  • Mușchi de piatră  • Mușețel  • Muștar alb  • Muștar negru  • Nalbă mare  • Nuc  • Obligeană  • Osul iepurelui  • Panseluță  • Papaya  • Păpădie  • Pătlagină  • Pătlăgeaua roșie  • Pătrunjel  • Piper de baltă  • Pir  • Plămânărică  • Păducel  • Pelin  • Podbal  • Popilnic  • Porumbar  • Pufulița cu flori mici  • Răchitan  • Răcovină  • Ridiche neagră  • Roiba  • Roiniță  • Rostopască  • Rozmarin  • Roșcov  • Rușcuță de primăvară  • Salvie de câmp  • Săpunăriță  • Scai vânăt  • Schinduf  • Schinel  • Soc (negru)  • Spilcuță  • Splinuță  • Sunătoare  • Sulfină  • Șovârf  • Tagetes  • Talpa gâștii  • Tătăneasă  • Tei  • Traista-ciobanului  • Țintaură  • Trei-frați-pătați  • Troscot  • Turița mare  • Unguraș  • Urzică  • Urzică moartă albă  • Urzică moartă mov  • Valeriană  • Ventrilică  • Verbina comună  • Viola  • Viță de vie  • Volbură  • Vâsc european  • Zămoșiță Carte · Categorie · Portal · WikiProiect