For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for Mistritta.

Mistritta

Mistritta
Muttu: imperialis civitas Amastræ
Nomu ufficiali: Mistretta
Riggiuni: (({riggiuni))}
Pruvincia: Missina (ME)
Cuurdinati: 37°55'47.46"N, 14°21'46.33"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 126 km²
Abbitanti: 5.374
Dinzitati: 44 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Capizzi, Carunìa, Castidduzzu, Cirami (EN), Motta d'Affermu, Nicusia (EN), Pitiniu, Riitanu, Santu Stefinu di Camastra
CAP: 98073
Prifissu telefònicu: +0921
Situ ufficiali: http://www.comune.mistretta.me.it


Mistretta è un cumuni di 5.374 abbitanti dâ pruvincia di Missina. É ditta "citati mperiali" a l'accuminzagghia di l'èbbica midievali e puremma "Capitali dî Nebbrodi".

Abbitata già re Siculi e forsi re Cartagginisi, i Ggreci arrivaru 600 anni prima ru Signuri, forsi quannu stavanu jennu a mpussissarisi ra terra unni ficiru Imera. Fu pigghjiata ca forza ri li Rrumani 258 anni prima ri l'arrivu ru Signuri, e cu iddhi arrisurgiu comu "civitas decumana". Battia sordi, forsi puri prima ri Rrumani ca scritta ΜΥΤΙΣΤΡΑΤΟΣ e certamenti ruoppu cu chidda ΑΜΗΣΤΡΑΤΟΣ. U cuozzu ra muntagna i Misretta avia a funzioni ri faru e a citati era alleata cu Αlesa,Erbita e Calatti contra i genti tinti ca vinianu ru mari, ca stirminaru sutta u cumannu i Caniniu Niuru. A Misretta passava na mportanti srata rrumana unni si carriava lu furmientu, ca partiennu r'Alesa arrivava a Sanfulippu r'Aggira pi gghjiri a Catania. Fu pigghjiata ri Greci Bizzantini,ri Sarracini, nto 1100 re Normanni e addivintau purtintusa cu Federicu II. Ruoppu i Vespri Siggiliani ottinni cu l'Araunisi a ddemanialitati addifinitiva e u titulu ri citati. Nto 1630 fu vinnuta o principi Castelli, ma i misrittisi s'arribbillaru e pajaru lu tribbutu p'accattarisi arrieri a libbirtà. Crisciu assae nto '700 e nto 1812 addivintau cui Borbone capuluochiru. Fatta l'Italia vinni nstituiutu u tribbunali, arrinnovatu u carciri e funnate la suttaprefettura e li supiriuri. Nta l'ebbica fascista u Dduce mannau u prefettu Mori ca sdirriniau li mafiusi e cu senaturi Di Giorgio la si vulia fari capuluochiru i pruvincia la m'portanza c'avia. Ruoppu a verra, nto '67 ci fu tirrimotu, i casi carieru e i Misrittisi scapparu e accuminciau l'emicrazzioni pu nord. Ri tannu a citati si sdivaca e purtroppu sta pirdiennu a 'mportanza gluriusa ri li tiempi antichi.

Lu prutitturi è Sammastianu (San Sebastiano in talianu), u santu ca curri. La sà festa è ntô 18 d'austu quannu s'arricampanu tutti i mmigrati.

N'autra festa mpurtanti è a Matri a Luci. Nnâ so prucissioni c'è a Madonna e videmma i gisanti, statui di cartapista ca abballanu du juornu prima nzinô a matina duoppu.

I puosti chi mpurtanti su:

  • A Matrici, u Dduomu r citati, ntitolatu a Santa Lucia e santuariu ra Matri ri Mraculi. Intra si ch'attruovinu opiri ri rrara biddizzha comu i statue ru Gaggini, a pietà ru Mannu e l'orghinu ri Onofriu La Gala.
  • A chiesa i Sammastianu,lu patruni, cu a priziusa vara ru Santu fatta nto 1610 e a beddha statua opira ru masratinu Noé Marullo.
  • A chiesa i Santa Catarina,tutta i petra, cu l'artaru ra Santa n'marmuru ru 1492.
  • U Castieddu, unni i carusi vanu pi scurarisi a sira i Sammastianu aspittannu ca agghiornanu. U Castieddu fu frabbricatu ri Sarracini, supra i ruini ri l'antica citati greca e rromana ri Amestratos, canusciuta puremma i Cicirune. Fu arruzzuliatu ru li misrittisi nto 1630 pi llibbirarisi e segnu da trannidi.
  • A villa cumunali, unni s'attrova a statua di Giuseppi Garibardi cu attuornu tanti rasti e sciura, e dda vicinu a bella chiesa i San Franciscu china ri opiri ri ranni valuri.
  • U corsu principali du centru storicu, unni i genti, sia ranni ca picciddi, passianu nno mmiernu e videmma nna stasciuni. Chistu eni chini i palazzina antichi ru famigghji nobbili, tutti in petra i Misretta, c'avi u culuri ri l'oru m'particulari quannu u suli ci sbatti i supra.
  • I deci cascati, i cchiù belle e maravigghjianti ra Siggilia, ntra cue chidda re Petribianche, jauta 33 metri.
  • I vuoschira ra Medda e ri Masciddinu, e l'uriu i Quattruocchi

I chiesi ri Misretta su 26 e i palazza ri nobbili su 48, a testimonianza ri l'anticu splinnuri.

Siddu iti a Misretta putiti mangiari la pasta riali, li ricciolini, li varati e siddu aviti cuosti e stigghioli putiti fari nu bellu schiticchiu.

{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
Mistritta
Listen to this article

This browser is not supported by Wikiwand :(
Wikiwand requires a browser with modern capabilities in order to provide you with the best reading experience.
Please download and use one of the following browsers:

This article was just edited, click to reload
This article has been deleted on Wikipedia (Why?)

Back to homepage

Please click Add in the dialog above
Please click Allow in the top-left corner,
then click Install Now in the dialog
Please click Open in the download dialog,
then click Install
Please click the "Downloads" icon in the Safari toolbar, open the first download in the list,
then click Install
{{::$root.activation.text}}

Install Wikiwand

Install on Chrome Install on Firefox
Don't forget to rate us

Tell your friends about Wikiwand!

Gmail Facebook Twitter Link

Enjoying Wikiwand?

Tell your friends and spread the love:
Share on Gmail Share on Facebook Share on Twitter Share on Buffer

Our magic isn't perfect

You can help our automatic cover photo selection by reporting an unsuitable photo.

This photo is visually disturbing This photo is not a good choice

Thank you for helping!


Your input will affect cover photo selection, along with input from other users.

X

Get ready for Wikiwand 2.0 🎉! the new version arrives on September 1st! Don't want to wait?