For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for Anatumìa.

Anatumìa

Anatumia dû corpu umanu di Juan Valverde de Amusco, Roma 1559

L'anatumìa (dû grecu ανατομή, anatomè = "dissizzioni"; furmatu di ανά, anà = "attraversu", e τέμνω, tèmno = "tagghiari") è la scienza ca studia la forma e la struttura di l'urganismi. Fa parti ntigranti dâ bioluggìa

La "divisioni tagghiannu" è unu dî menzi di studiu di sta scienza, ca 'n manera chiù esatta putissi essiri chiamata "morfoluggia".

Veni suddivisa 'n anatumia animali (Zuotumìa) e viggitali (Fitotumìa).

Lu studiu dî rilazzioni tra essiri diversi o urgani d'essiri diversi veni ditta anatumìa cumparata; quann'è limitata a una sula specii animali, veni ditta anatumia spiciali.
Prima rapprisintanti di l'anatumia spiciali è l'anatumia umana; chista pò essiri apprucciata di diversi punti di vista.
Dû puntu di vista mêdicu cunsisti ntâ canuscenza di l'esatta forma, pusizzioni, misura e ntirrilazzioni dî varii parti dû corpu umanu 'n saluti, e a stu studiu vennu dunati li tèrmini anatumìa umana discrittiva o tupugrafica.

Na canuscenza accurata di tutti li dittagghi anatòmici nicissita anni d'ussirvazzioni e è pussiduta sulu di pochi. Lu corpu umanu è accussì cumplessu, ca sulu un ristrettu nummaru d'anatumisti umani patruniggia tutti li sô dittagghi: tanti si spicializzanu sulu supra arcuni parti, comu lu ciriveddu, li visceri, ecc., accuntintannusi di na bona canuscenza ginirali dû restu dû corpu.
L'anatumìa tupugràfica havi a èssiri apprisa d'ogni aspiranti anatumista tramiti la ripituta dissizzioni e ispizzioni dî cadaveri. Si tratta dûn tipu di canuscenza pi certi versi simili a chidda dûn pilota d'aireu, àvi a essiri pricisa e dispunibbili 'n situazzioni d'emirgenza.

Dû puntu di vista murfulòggicu, l'anatumìa umana è n'affascinanti studiu scintìficu c'havi com'uggettu la scuperta dî causi c'hannu purtatu a l'attuali struttura di l'èssiri umanu, e nicìssita la canuscenza d'àutri scienzi: l'istoluggìa, la citoluggìa e la fisioluggìa.

L'anatumìa patològgica è lu studiu di l'urgani malati. Mentri li varii disciplini dâ nurmali anatumia, ca s'applicanu a vari scopi arricivinu na dinuminazzioni particulari comu anatumìa mèdica, chirurgica, giniculòggica, artistica e supirficiali; la cumparazzioni anatòmica dî diffirenti etnii fa parti dâ scienza di l'antropoluggìa fìsica o di l'anatumìa antropulòggica.

Vranchi di l'anatumìa

[cancia | cancia la surgenti]
  • Anatumìa cumparata.
  • Anatumìa umana.

Apparati e sistemi dû corpu umanu

[cancia | cancia la surgenti]
  • Apparati
    • Apparatu musculari
    • Apparatu circulatoriu
    • Apparatu diggirenti
    • Apparatu ginitali
    • Apparatu rispiratoriu
    • Apparatu schilitricu (schiletru umanu)
    • Apparatu tigumintariu
    • Apparatu urinariu
  • Sistemi
    • Sistema ennucrinu
    • Sistema esucrinu
    • Sistema nirvusu

Urgani dû corpu umanu

[cancia | cancia la surgenti]
  • cascia turacica
  • clavicula
  • costi o custoli
  • craniu
  • fimuri
  • mannibbula
  • omeru
  • piruni
  • radiu
  • rutula o patedda
  • sternu
  • tibbia
  • ulna
  • virtebbri
  • Tarsu
  • Carpu
  • Ossu fruntali
  • Ossu uccipitali
  • Osso paritali
  • ghiannola pituitaria o ipufisi
  • ghiannola salivali
  • ghiannola surrinali
  • ghiannoli mammarii
  • tiruidi
  • paratiruidi

Tissuti biuluggici animali

[cancia | cancia la surgenti]
  • Tissutu cunnittivu
  • Tissutu ennutiliali
  • Tissutu epitiliali
  • Tissutu musculari
  • Tissutu nirvusu
  • Tissutu ghiannulari

Autri tèrmini anatumici (nun classificati)

[cancia | cancia la surgenti]
  • arteria
  • ciloma
  • capiddi
  • esuschiletru
  • glumirulu
  • nervi
  • pirituneu
  • schiletru
  • spina dursali
  • trattu gastruintistinali
  • vina

Vuci currilati

[cancia | cancia la surgenti]

Studiu di l'anatumia

[cancia | cancia la surgenti]
  • Anatumista.
  • Anfitiatru d'anatumia.
  • Gabbinettu d'anatumia.
  • Urganu
  • Riggioni dû corpu umanu.
  • Storia di l'anatumia

Viditi puru:

[cancia | cancia la surgenti]


Culligamenti esterni

[cancia | cancia la surgenti]


Midicina
Tutti l'artìculi di Midicina | Tutti li Malatìi | Spicialità Mèdichi


La fonti di st'articulu è Uicchipidia Taliana :

http://it.wikipedia.org/wiki/Anatomia

{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
Anatumìa
Listen to this article

This browser is not supported by Wikiwand :(
Wikiwand requires a browser with modern capabilities in order to provide you with the best reading experience.
Please download and use one of the following browsers:

This article was just edited, click to reload
This article has been deleted on Wikipedia (Why?)

Back to homepage

Please click Add in the dialog above
Please click Allow in the top-left corner,
then click Install Now in the dialog
Please click Open in the download dialog,
then click Install
Please click the "Downloads" icon in the Safari toolbar, open the first download in the list,
then click Install
{{::$root.activation.text}}

Install Wikiwand

Install on Chrome Install on Firefox
Don't forget to rate us

Tell your friends about Wikiwand!

Gmail Facebook Twitter Link

Enjoying Wikiwand?

Tell your friends and spread the love:
Share on Gmail Share on Facebook Share on Twitter Share on Buffer

Our magic isn't perfect

You can help our automatic cover photo selection by reporting an unsuitable photo.

This photo is visually disturbing This photo is not a good choice

Thank you for helping!


Your input will affect cover photo selection, along with input from other users.

X

Get ready for Wikiwand 2.0 🎉! the new version arrives on September 1st! Don't want to wait?