Transformare de fază
O transformare de fază[1][2][3] este o modificare a stării unui sistem termodinamic eterogen la echilibru, prin trecerea componenților dintr-o stare de agregare sau fază în alta, dintr-o structură cristalină în alta, din starea feromagnetică în cea paramagnetică și invers, din starea conductivă în cea supraconductivă și invers, ca urmare a modificării unui parametru extern. Schimbarea stării de agregare sau a structurii cristaline sunt considerate transformări de fază de ordinul I, iar schimbarea celorlalte proprietăți sunt considerate transformări de fază de ordinul al II-lea.[1]
Într-o transformare de fază proprietățile sistemului pot varia discontinuu (de exemplu variația volumului în cazul solidificării unui lichid) sau continuu (în cazul tranzițiilor de fază de ordinul al doilea).[1]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Alexandru Dănescu ș.a., Lexicon de termodinamică și mașini termice, vol. IV S–Z, București, Editura Tehnică, 1991, p. 184
- ^ Cătălin Popa, Știința materialelor (curs), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Curs 4, p. 2, accesat 2024-08-24
- ^ Ioan-Sorin Leoveanu, Utilizarea metodei volumelor finite la analiza numerică a procesului de turnare. Solidificarea aliajului turnat, București: Buletinul AGIR, nr. 4, 2007
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
| |||||||||||||
Text is available under the CC BY-SA 4.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.
