Regiunea Dobrogea a fost o diviziune administrativ-teritorială situată în zona de sud-est a Republicii Populare Române^[1], înființată în anul 1960 (când a fost desființată regiunea Constanța) și care a existat până în anul 1968, când regiunile au fost desființate.

Reședința regiunii a fost la Constanța, iar teritoriul său cuprindea o suprafață mai mare decât cea a actualului județ Constanța. În anul 1960, regiunea Constanța (cu excepția raionului Fetești al regiunii Constanța care a fost transferat în regiunea București) a fuzionat cu raioanele sud-estice ale regiunii Galați pentru a forma regiunea Dobrogea, cuprinzând suprafața actualelor județe Constanța și Tulcea.

Regiunea Dobrogea se învecina:

• 1960-1968: la est cu Marea Neagră, la sud cu Republica Populară Bulgară, la vest cu regiunile București și Galați, iar la nord cu RSS Ucraineană.

Regiunea Dobrogea a cuprins următoarele raioane:

• 1960-1968: Adamclisi (Băneasa), Constanța, Fetești, Hârșova, Istria (Babadag), Măcin, Medgidia, Negru Vodă, Tulcea.

• România comunistă

	Regiunile Republicii Populare Române, din 1965 Republica Socialistă România (1960-1968)
Regiunea Argeș | Regiunea Bacău | Regiunea Banat | Regiunea Brașov | Regiunea București | Regiunea Cluj | Regiunea Crișana | Regiunea Dobrogea | Regiunea Galați | Regiunea Hunedoara | Regiunea Iași | Regiunea Maramureș | Regiunea Mureș-Autonomă Maghiară | Regiunea Oltenia | Regiunea Ploiești | Regiunea Suceava