Precipitarea este formarea a unei substanțe greu solubile (solide), numită precipitat, creată într-un mediu lichid de reacție chimică (din soluții suprasaturate) sau prin electroliză. Precipitarea se obține prin adăugare de substanțe precipitante (reactivi) la soluții chimice. Precipitatele au o gamă largă de utilizări în chimia analitică, ele reprezentând caracteristica după care se recunosc anumiți cationi. Reactivii (precipitanții) pot să-și păstreze compoziția chimică în reacție sau să și-o modifice.^[1]

Azotatul de argint AgNO₃ este folosit pentru a identifica ionul de clor, rezultand un precipitat alb, brom, rezultand un precipitat galben-pal și iod, rezultand un precipitat galben-pal, dupa reactiile următoare :

${\displaystyle \mathrm {AgNO_{3}\ +\ HCl\longrightarrow \ AgCl\ +\ HNO_{3)) }$

${\displaystyle \mathrm {AgNO_{3}\ +\ HBr\longrightarrow \ AgBr\ +\ HNO_{3)) }$

${\displaystyle \mathrm {AgNO_{3}\ +\ HI\longrightarrow \ AgI\ +\ HNO_{3)) }$

Clorura de bariu BaCl₂ este folosită pentru recunoașterea ionului de sulfat prin precipitarea sulfatului de bariu, după reacția:

${\displaystyle \mathrm {BaCl_{2}\ +\ H_{2}SO_{4}\longrightarrow \ BaSO_{4}\ +\ 2HCl} }$

Clorura de bariu BaCl₂ este folosită și pentru recunoașterea ionului carbonat, formându-se, analog reacției de mai sus, carbonat de bariu BaCO₃, care, precum sulfatul, este un precipitat alb.

• Coprecipitare
• Dizolvare
• Efervescență
• Salifiere
• Sedimentare
• Suspensie (chimie)

• Mică Enciclopedie de Chimie, 1974, Editura Enciclopedică Română

Acest articol despre o reacție chimică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.