Iepurele ryukyu (Pentalagus furnessi) este o specie de iepure cu blana de culoare închisă, endemică în Amami Ōshima și Toku-no-Shima^{⁠(en)[traduceți]}, două insule mici din Japonia. Numită des fosilă vie, această specie este o rămășiță vie a unei specii de iepuri antici care au trăit cândva în Asia continentală, de unde au murit cu toții, rămânând doar pe cele două insule japoneze unde trăiesc și astăzi. Iepurele ryukyu este afectat de degradarea habitatului și de vânarea sa de către prădători invazivi și este dependent atât de păduri tinere, cât și de păduri mature. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii îl clasifică ca specie pe cale de dispariție.

Se presupune că Pentalagus este un descendent al Pliopentalagus, cunoscut ca aflându-se în timpul Pliocenului în China și Europa de Est spre Centrală. Specia Pentalagus furnessi a fost descrisă în anul 1900 de către Witmer Stone^{⁠(en)[traduceți]}, ca Caprolagus furnessi, locația tipului fiind insulele Amami Ōshima și Toku-no-Shima^{⁠(en)[traduceți]}. Genul Pentalagus a fost descris de către Marcus Ward Lyon Jr.^{⁠(en)[traduceți]} și Pentalagus furnessi este singura specie extantă din acest gen.

Iepurele ryukyu are tălpile și picioarele din spate scurte, un corp oarecum voluminos și gheare oarecum curbate, folosite pentru săpat și uneori pentru cățărat. Urechile sale sunt mici comparativ cu cele ale altor iepuri, lungimea uneia fiind de circa 4,5 cm. Continuare...