Mușchi ciliar
| Mușchi ciliar | |
 Coroida și irisul. (Mușchiul ciliar este etichetat aproape de partea de sus.) | |
| Detalii | |
|---|---|
| Latină | musculus ciliaris |
| Parte din | ciliary body[*]  |
| Origine | 1) fibre longitudinale → pinten scleral(d); 2) fibre circulare → înconjoară rădăcina irisului[1] |
| Inserțiune | 1) fibre longitudinale → proces ciliar; 2) fibre circulare → înconjoară rădăcina irisului[1] |
| Artere ciliare lungi posterioare | |
| Vene vorticoase | |
| ciliar scurt(d) Fibrele parasimpatice din nervul oculomotor (CN-III) fac sinapse în ganglionul ciliar(d). Fibrele parasimpatice postganglionare din ganglionul ciliar(d) se deplasează prin nervii ciliari scurți(d) în globul ocular. | |
| Acțiune | 1) acommodare, 2) reglarea dimensiunilor porilor rețelei trabeculară(d) |
| Resurse externe | |
| Gray's | p.1011 |
| TA | A15.2.03.014 |
| FMA | 49151 |
| Termeni anatomici ai mușchilor(en)[traduceți] | |
Mușchiul ciliar este un mușchi intrinsec(d) al ochiului care are forma unui mușchi neted(d) inelar[2][3] și este situat în stratul mijlociu al ochiului denumit uvea(d) (stratul vascular dintre retină și scleră). El controlează reflexul de acomodare pentru vizualizarea obiectelor la distanțe diferite și reglează fluxul de umoare apoasă în canalul Schlemm(d). De asemenea, el modifică forma cristalinului din interiorul ochiului, dar nu și dimensiunea pupilei,[4] care este realizată de mușchiul sfincter al pupilei(d) și de mușchiul dilatator al pupilei(d).
Structură
[modificare | modificare sursă]Dezvoltare
[modificare | modificare sursă]Mușchiul ciliar se dezvoltă din mezenchim(d) în interiorul coroidei și este considerat un derivat al crestei neurale(d) craniene.[5]
Alimentare nervoasă
[modificare | modificare sursă]
Mușchiul ciliar primește fibre parasimpatice de la nervii ciliari scurți(d) care provin din ganglionul ciliar(d). Fibrele parasimpatice postganglionare fac parte din nervul cranian V1 (nervul nazociliar al trigemenului(d)), în timp ce fibrele parasimpatice presinaptice din ganglionii ciliari se deplasează cu nervul oculomotor.[6] Inervația parasimpatică postganglionară provine din ganglionul ciliar.[7]
Semnalele parasimpatice presinaptice care provin din nucleul Edinger-Westphal(d) sunt transportate de nervul cranian III (nervul oculomotor) și circulă în cadrul ganglionului ciliar(d) prin fibrele parasimpatice postganglionare care străbat nervii ciliari scurți(d) și alimentează corpul ciliar(d) și irisul. Activarea parasimpatică a receptorilor muscarinici M3 determină contracția mușchilor ciliari. Efectul contracției este scăderea diametrului inelului mușchiului ciliar, determinând relaxarea fibrelor zonulei, iar cristalinul devine mai sferic, crescând puterea sa de a refracta lumina pentru vederea de aproape.
Tonul parasimpatic este dominant atunci când este necesar un grad mai mare de acomodare a cristalinului, precum citirea unei cărți.[8]
Funcție
[modificare | modificare sursă]Acomodare
[modificare | modificare sursă]Fibrele ciliare au orientări circulare (Ivanoff),[9] longitudinale (meridionale(d)) și radiale.[10]
Potrivit teoriei lui Hermann von Helmholtz, fibrele musculare ciliare circulare afectează fibrele zonulare(d) din ochi (fibre care mențin cristalinul într-o anumită poziție în timpul acomodării(d)), permițând modificări ale formei cristalinului pentru focalizarea luminii. Atunci când mușchiul ciliar se contractă, el se trage înainte și deplasează regiunea frontală spre axa ochiului. Aceasta eliberează tensiunea cauzată de fibrele zonulare (fibre care mențin sau aplatizează cristalinul) asupra cristalinului. Această eliberare de tensiune a fibrelor zonulare face ca cristalinul să devină mai sferic, adaptându-se la focalizarea pe o distanță scurtă. În schimb, relaxarea mușchiului ciliar face ca fibrele zonulare să devină încordate, aplatizând cristalinul, crescând distanța focală[11] și mărind focalizarea pe o distanță lungă. Deși teoria lui Helmholtz a fost acceptată pe scară largă încă din 1855, mecanismul ei rămâne încă controversat. Teorii alternative ale acomodării au fost propuse de alți cercetători precum L. Johnson, M. Tscherning și mai ales Ronald A. Schachar.[2]
Reglarea dimensiunilor porilor rețelei trabeculare
[modificare | modificare sursă]Contracția și relaxarea fibrelor longitudinale, care pătrund în rețeaua trabeculară(d) din camera anterioară a ochiului, determină, după caz, o creștere sau o reducere a dimensiunii porilor rețelei, facilitând și, respectiv, împiedicând curgerea umorii apoase în canalul Schlemm(d).[12]
Semnificație clinică
[modificare | modificare sursă]Glaucom
[modificare | modificare sursă]Glaucomul cu unghi deschis (OAG) și glaucomul cu unghi închis (CAG) pot fi tratate cu agoniști ai receptorilor muscarinici (de exemplu, pilocarpină sau aceclidină), care provoacă mioză rapidă și contracția mușchilor ciliari, deschizând rețeaua trabeculară, facilitând drenajul umorii apoase în canalul Schlemm și în final scăderea presiunii intraoculare(d).[13]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Etimologie
[modificare | modificare sursă]Cuvântul ciliar datează din jurul anilor 1685–1695.[14] Termenul cilia a apărut câțiva ani mai târziu, în perioada 1705–1715 și este pluralul(d) neolatin(d) al lui cilium, care înseamnă genă(d). În limba latină, cuvântul cilia înseamnă pleoapă superioară și reprezintă probabil o derivare regresivă din cuvântul supercilium, care înseamnă sprânceană. Sufixul -ar a apărut inițial în împrumuturile din engleza medie (-arie), franceza veche (-er, -eer, -ier, - aire, -er) și latină (-ārius); el poate însemna în general, „referitor la, conectat la”, „contribuind la” și „în scopul”.[15] Format prin legarea sufixului de rădăcină, cuvântul cili(a)-ar se referă la diferite structuri anatomice din interiorul și din jurul ochiului, în special la corpul ciliar(d) și la suspensia inelară a cristalinului ochiului.[16]
Imagini suplimentare
[modificare | modificare sursă]-
Arterele coroidei și irisului. Cea mai mare parte a scleroticei a fost îndepărtată. -
Vedere frontală a irisului.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Gest, Thomas R; Burkel, William E. „Anatomy Tables - Eye.” Medical Gross Anatomy. 2000. University of Michigan Medical School. 5 ianuarie 2010 Umich.edu Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ a b Kleinmann, G; Kim, H. J.; Yee, R. W. (). „Scleral expansion procedure for the correction of presbyopia”. International Ophthalmology Clinics. 46 (3): 1–12. doi:10.1097/00004397-200604630-00003. PMID 16929221.
- ^ Schachar, Ronald A. (2012). „Anatomy and Physiology”. (cap. 4) The Mechanism of Accommodation and Presbyopia. Kugler Publications. ISBN: 978-9-062-99233-1.
- ^ Land, Michael (). „Focusing by shape change in the lens of the eye: a commentary on Young (1801) 'On the mechanism of the eye'”. Philosophical Transactions of the Royal Society of London. Series B, Biological Sciences. School of Life Sciences, University of Sussex, Brighton: Philosophical Transactions of the Royal Society B: Biological Sciences. 370 (1666): 20140308. doi:10.1098/rstb.2014.0308. PMC 4360117
. PMID 25750232.
- ^ Dudek, Ronald W. (). Embryology (în engleză). Lippincott Williams & Wilkins. ISBN 978-1-60547-901-9.
- ^ Moore KL, Dalley AF (). „Head (cap. 7)”. Clinically Oriented Anatomy
(ed. 5th). Lippincott Williams & Wilkins. p. 972. ISBN 0-7817-3639-0.
- ^ McDougal, David H.; Gamlin, Paul D. (ianuarie 2015). „Autonomic control of the eye”. Comprehensive Physiology. 5 (1): 439–473. doi:10.1002/cphy.c140014. ISSN 2040-4603. PMC 4919817 . PMID 25589275.
- ^ Brunton, L. L.; Chabner, Bruce; Knollmann, Björn C., ed. (). Goodman & Gilman's The Pharmacological Basis of Therapeutics(d) (ed. 12). New York: McGraw-Hill. ISBN 978-0-07-162442-8.
- ^ „Ocular Embryology with Special Reference to Chamber Angle Development”. The Glaucomas. . pp. 61–9. doi:10.1007/978-3-540-69146-4_8. ISBN 978-3-540-69144-0.
- ^ Riordan-Eva Paul, „Chapter 1. Anatomy & Embryology of the Eye” (capitol). Riordan-Eva P, Whitcher JP (). Vaughan & Asbury's General Ophthalmology (ed. 17th). McGraw-Hill. AccessMedicine.com Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Brunton, Laurence L.; Lazo, John S.; Parker, Keith, ed. (). Goodman & Gilman's The Pharmacological Basis of Therapeutics(d) (ed. 11th). New York: McGraw-Hill. pp. 134–135. ISBN 978-0-07-162442-8.
- ^ Salmon John F, „Chapter 11. Glaucoma” (capitol). Riordan-Eva P, Whitcher JP (). Vaughan & Asbury's General Ophthalmology (ed. 17th). McGraw-Hill. AccessMedicine.com Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ Le, Tao T.; Cai, Xumei; Waples-Trefil, Flora. „QID: 22067”. USMLERx. MedIQ Learning, LLC. 2006–2010. 13 ianuarie 2010 Usmlerx.com Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ „cilia”, în Dictionary.com Unabridged. Source location: Random House, Inc. Reference.com. Accesat la 16 ianuarie 2010 din http://dictionary.reference.com/browse/cilia.
- ^ Dictionary.com, „-ary”, în The American Heritage Dictionary of the English Language, Fourth Edition. Source location: Houghton Mifflin Company, 2004. Reference.com. Accesat la 16 ianuarie 2010 din http://dictionary.reference.com/browse/-ary.
- ^ „ciliary”, în Dictionary.com Unabridged. Source location: Random House, Inc. Reference.com. Accesat la 16 ianuarie 2010 din http://dictionary.reference.com/browse/ciliary.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Reflexul de acomodare
- Cicloplegie(d)
- Mușchi extraocular(d)
- Presbiopie
Legături externe
[modificare | modificare sursă]Anatomia globului ocular | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Tunica fibroasă |
|  | |||||
| Uvee/Tunica vasculară |
| ||||||
| Retină/Tunica nervoasă |
| ||||||
| Regiuni anatomice ale globului ocular |
| ||||||
| Altele |
| ||||||
Text is available under the CC BY-SA 4.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.
