Milutin Milancovici
Date personale
Născut	16/28 mai 1879[1][2][3][4][5] Dalj⁠(d), cantonul Osijek-Baranja, Croația[3]
Decedat	12 decembrie 1958 (79 de ani)[1][2][3][6][4] Belgrad, RFP Iugoslavia⁠(d)[3][7]
Cetățenie	Austro-Ungaria  Regatul Iugoslaviei
Religie	creștinism ortodox[*]​
Ocupație	matematician profesor universitar[*]​ astronom inginer scriitor inginer constructor[*]​ astrofizician[*]​ fizician scriitor de literatură științifico-fantastică[*]​ geofizician[*]​ climatolog[*]​
Limbi vorbite	limba franceză[8][9] limba sârbă[9]
Activitate
Alma mater	Universitatea Tehnică din Viena
Organizație	Universitatea din Belgrad
Semnătură
Modifică date / text

Milutin Milancovici (n. 28 mai 1879, Dalj, Croația - d. 12 decembrie 1958, Belgrad, Iugoslavia) a fost un astronom, matematician și climatolog sârb, membru al Academiei de științe și arte din Serbia (din 1924), profesor, director al Observatorului astronomic din Belgrad.

Milancovici s-a născut la Dalj, în Croația. În anul 1903 a aboslvit Colegiul (Institutul) de construcții din Viena și ulterior a lucrat ca inginer în Austria. Din anul 1909 a fost profesor de mecanică teoretică, mecanică cerească și fizică teoretică la Universitatea din Belgrad. În anii primului război mondial a lucrat sub arest la Universitatea din Budapesta. Partea principală a carierei științifice corespunde perioadei interbelice (1919-1940). După al doilea război mondial a fost ales membru al Academiei germane a naturaliștilor "Leopoldina".

Milancovici este considerat unul dintre cei mai mari astronomi, climatologi și matematicieni sârbi, care a dat lucrări fundamentale în domeniul mecanicii analitice, cerești, teoriei atmosferelor planetare, variațiilor climaterice și calendarului.

În anii 1914-1918 a examinat condițiile climaterice în atmosfera planetei Marte și a calculat teoretic temperatura suprafeței acestei planete, precum și a atmosferei acesteia. A stabilit că aceasta variază între +3 grade Celsius la ecuator și +52 grade Celsius la poli.

În anii 1932-1934 a studiat efectul continentelor terestre asupra mișcării polilor tereștri. Milancovici este autorul primei și celei mai fundamentate teorii a variațiilor climaterice pe Terra, conform căreia variațiile climei sunt influențate de trei factori astronomici (ciclurile lui Milancovici):

1. Fluctuația excentricității (a formei mai mult sau mai puțin eliptice) a orbitei terestre, cu o perioadă de 100 de mii ani;

2. Variațiile înclinației axei terestre față de planul orbitei terestre, între 21,8 grade și 24,4 grade cu o perioadă de circa 40 de mii ani;

3. Precesia axei terestre, care determină ce emisferă terestră va primi mai multă căldură de la soare, cea nordică sau cea sudică. Această precesie are o perioadă de 21 de mii ani.

Teoria climatologică a lui Milancovici a fost cea mai acceptată teorie a variațiilor climatice.

Milancovici a propus revizuirea calendarului iulian, numit calendar iulian revizuit, sau calendarul gregorian, modificând corecția necesară a calendarului solar de la 3 zile la 400 de ani, la 7 zile la 900 de ani.

• I.G. Kolcinskii, A.A. Korsun, I.G. Rodriges, Astronomii (]n rus[), ed. Naukova dumka, Kiev, 1986
• Oxford Dictionary of Scientists, Oxford University Press, Oxford, 2007
• Biografie NASA