Limba prusacă veche Prūsiskai Bilā, Prūsiskan
Vorbită în	fosta Prusie Răsăriteană
Regiuni	Europa
Perioadă de existență	până la sf. sec. XVII/încep. sec. XVIII
Sistem de scriere	alfabetul latin
Clasificare
limbile indo-europene Limbile balto-slave Limbile baltice de vest Limba prusacă veche
Statut oficial și codificare
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	prg[1]
Răspândire în lume
Карта распространения прусского языка
Puteți vizita Wikipedia în Limba prusacă veche.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Limba prusacă (sau prusiană) veche este o limbă indo-europeană din ramura baltică, care astăzi este moartă. A fost vorbită de locuitorii regiunii care ulterior s-a numit Prusia Răsăriteană, și în părțile de est ale Pomeraliei, în Polesia, Voievodatul Podlasia.

Limba prusacă veche a fost îndeaproape legată de celelalte limbi slavice de vest moarte, anume lb. curoniană și lb. jatviană (suduviană). Ceva mai îndepărtat este înrudită și cu limbile baltice de est, lituaniana și letona.

Numărul mare de coloniști germani, și refugiați religioși din alte țări (Polonia, Lituania, Franța, Scoția, Anglia, Austria etc.) în timpul reformei protestante au contribuit la decăderea limbii, prusacii adoptând tot mai mult limbile noilor veniți, în special limba germană.

Mulți vorbitori se pare că au murit în foametele și în epidemiile de ciumă bubonică care au răvăgit ținuturile rurale ale Prusiei Răsăritene între 1709-1711.

Dialectul regional al limbii germane de jos vorbite în Prusia, anume limba prusacă de jos, a prezervat unele cuvinte din prusaca veche, precum kurp (de la prusaca veche kurpi) pentru pantof (contrastând cu Schuh, în limba germană).

Prusaca veche a început să fie scrisă cu alfabetul latin cam din sec. 13.

en.wiki