Grigore Cerchez
Date personale
Născut	5 octombrie 1850 Oșești, România
Decedat	14 mai 1927 (76 de ani)[1][2] București, România
Cetățenie	România
Ocupație	arhitect inginer
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Clădiri semnificative	* Palatul Institutului de Arhitectură * Banca Națională a României, filiala Brăila * Fațada Muzeului Național „Grigore Antipa”
Modifică date / text

Grigore Cerchez (sau Cherchez, Cerkez) (n. 5 octombrie 1850, Oșești, Vaslui, România – d. 14 mai 1927, București, România) a fost un inginer civil, profesor și arhitect român. A fost primar interimar al Bucureștiului în perioada aprilie - mai 1886 și 1 august 1886 - 21 noiembrie 1886.^[3]

A fost unul dintre adepții și susținătorii curentului istorist, de inspirare din trecut, concretizat în special în clădiri de factură neobrâncovenească, dar și neogotică în arhitectură. A urmat cursurile de la École Centrale des Arts et Manufactures de la Paris iar în perioada 1876-1879 a ocupat la București funcția de inginer șef al orașului.

• O aripă a Palatului Cotroceni (Marele Salon de Recepție, reamenajat între 1925 - 1926)
• Banca Națională a României, Filiala Brăila (1886)
• Palatul Institutului de Arhitectură „Ion Mincu”, București (1912-1927)
• A participat la proiectarea palatului Academiei de Studii Economice
• Bursa din București^{[necesită citare]}
• Sediul Uniunii Artiștilor Plastici (în stil neogotic). Clădirea nu mai există fiind dărâmată după cutremurul din 1977 care o afectase parțial.
• Sinagoga Cahal Grande (1890). Clădirea a fost devastată în timpul pogromului din 1941 și demolată în 1955.
• Modernizarea și canalizarea Dâmboviței (1880)
• Castelul Cantacuzino din Bușteni (1911)
• Casa Manu de pe Aleea Alexandru (1915)
• Casa Dissescu de pe Calea Victoriei (1910-1912)
• Fațada Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” (1904-1908)
• Teatrul Mihai Eminescu
• Vila numismatului Mihail C. Suțu din Constanța
• Clădirea Poștei din Calafat
• Conacul Romanov din Pleșoiu

• Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei, actualmente Teatrul Odeon (1911)
• Casa Dr. Herescu - B-dul Dacia (1911-1913)
• Casa Niculescu - Dorobanțu - Str. G. Manu (este vorba despre casa care există și astăzi, casa lui Ilie Niculescu - Dorobanțu, soțul Tatianei Brătianu, fata lui Ionel I.C. Brătianu)
• Casa Constantin Niculescu - Dorobanțu / (casa construită pentru fratele lui Ilie Niculescu-Dorobanțu se află tot pe Str. G. Manu chiar la intersecție cu B-dul Lascăr Catargiu, dar în prezent nu mai există fiind bombardată în 1944)
• Casa Candiano-Popescu / Palatul Voievodal al Regelui Mihai - Șoseaua Kiseleff (actualmente sediul Băncii ING) (1910)
• Casa Lahovary - Str Orlando - casa a fost proiectată pentru Emil Lahovary și soția sa Elena Niculescu Dorobanțu (1906-1919)
• Biserica Bucur - efectuează lucrări de restaurare în 1909
• Biserica cu Sibile - biserica ajunsese o ruină în 1912, iar arhitectul realizează planurile de refacere ale bisericii în 1913
• Cladirea de pe strada Ivo Andric nr. 10 (fosta Potcovari) autorizatia din 8 septembrie 1921

• Arhitectură neo-românească
• Petre Antonescu
• Ion D. Berindey
• Grigore Cerchez
• Nicolae Ghica-Budești
• Constantin Iotzu
• Ion Mincu
• Toma T. Socolescu

• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București august 1886 la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București septembrie 1886 la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București octombrie 1886 la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București noiembrie 1886 la Wikimedia Commons
• Materiale media legate de Monitorul Primăriei București decembrie 1886 la Wikimedia Commons

Articole biografice

• Vă mai amintiți de: Grigore Cerchez, 13 iulie 2010, Eliza Zdru, Adevărul

v d m Primari ai Bucureștiului
România (1864 - 1881)	Barbu Vlădoianu (1) Constantin I. Iliescu Dimitrie C. Brătianu Panait Costache Panait Iatropol Gheorghe Gr. Cantacuzino Eftimie Diamandescu Christian Tell C. A. Rosetti (1) Scarlat Crețulescu Barbu Vlădoianu (2) N. C. Brăiloiu George Manu C. A. Rosetti (2) Procopie I. Dumitrescu (AP) Constantin Bosianu (PI) Dimitrie Cariagdi
Regatul României (1881 - 1947)	Dimitrie Cariagdi Michail Török Nicolae Fleva Grigore Cerchez (PI) N. Manolescu Grigore Cerchez (PI) Ion I. Câmpineanu Pake Em. Protopopescu Dimitrie Orbescu Grigore Triandafil Nicolae Filipescu (1) Petre S. Aurelian Constantin F. Robescu (1) Nicolae Filipescu (2) Barbu Ștefănescu Delavrancea Emil Costinescu Procopie I. Dumitrescu (1) Constantin F. Robescu (2) Mihai G. Cantacuzino C. Costescu Comăneanu Vintilă I. Brătianu Procopie I. Dumitrescu (2) Dimitrie Dobrescu Constantin I. Istrati Grigore Gh. Cantacuzino Ion Gh. Saita Emil Petrescu (1) Victor Verzea Dem. Bragadiru Ion Dobrovici Emil Petrescu (2) Constantin Hălăuceanu Pandele Tarușanu Gh. Gheorghian Matei Gh. Corbescu Lucian Skupiewski Ioan E. Costinescu (1) Anibal Teodorescu Ioan E. Costinescu (2) Gh. Gheorghian (PI) Dem I. Dobrescu Alexandru Gh. Donescu Constantin C. Brăiesku Iulian Peter Victor Dombrovski (1) Gheorghe I. Vântu Rodrig Modreanu Constantin Florescu Ion Rășcanu Victor Dombrovski (2)
România comunistă (1948 - 1989)	Nicolae Pârvulescu Nicolae Voiculescu Gheorghe Roman Anton Tatu Jianu Jean Ilie Crăciun Blidaru Gheorghe Vidrașcu Ștefan Bălan Anton Vlădoiu Dumitru Diaconescu Ion Cosma Dumitru Popa Gheorghe Cioară Ion Dincă Gheorghe Pană Constantin Olteanu Radu Constantin Barbu Petrescu
România postcomunistă (1990 - prezent)	Dan Predescu Ștefan Ciurel Nicolae Viorel Oproiu Doru Viorel Pană Crin Halaicu Victor Ciorbea Viorel Lis (PI) Viorel Lis Traian Băsescu Răzvan Gheorghe Murgeanu (PI) Adriean Videanu Sorin Oprescu Ștefănel Dan Marin (PI) Ioan-Răzvan Sava (PI) Gabriela Firea Nicușor Dan
Note: (1), (2) - numărul mandatului  • (AP) - ajutor de primar  • (PI) - primar interimar