Concursul Muzical Eurovision 1963
Data finalei	23 martie 1963
Prezentator	Katie Boyle
Televiziune-gazdă	BBC
Sală	BBC Television Centre Londra, Regatul Unit
Piesă câștigătoare	Danemarca „Dansevise”
Sistem de votare
Fiecare țară are 20 de jurați care acordă individual 5 puncte cântecului preferat, 4 puncte celui de-al doilea ș.a.m.d. Punctele se însumează, iar cântecul cu cele mai multe puncte primește 5 puncte, cel de-al doilea clasat primește 4 puncte ș.a.m.d. de la țara respectivă. Piesa câștigătoare este cea care la final are cele mai multe puncte.
Număr de cântece	16
0 puncte	Finlanda  Norvegia  Suedia  TȚaările de Jos
Intermediu
Ola & Barbro
Harta participanților      Țări participante.
Concursul Muzical Eurovision
◄ 1962 1964 ►
Modifică text

Concursul Muzical Eurovision 1963 a fost cea de-a opta ediție a Concursului Muzical Eurovision. Franța a câștigat competiția în anul precedent, dar nu a putut găzdui evenimentul din cauza problemelor fianciare. Astfel, concursul a avut loc în Regatul Unit (avea să devină o tradiție ca Regatul Unit să găzduiască evenimentul dacă țara câștigătoare din anul precedent nu poate suporta costurile). Ca și în 1962, 4 țări au totalizat 0 puncte.

Competiția s-a desfășurat la BBC Television Centre din Londra, care s-a deschis în 1960. Două studiouri au fost folosite: unul pentru prezentatoare, Katie Boyle, public și tabela de marcaj, iar celălalt, pentru cântăreți și orchestră. A fost neobișnuit faptul că s-au folosit microfoane cu stative de tip girafă (microfoanele au fost poziționate deasupra interpreților și în afara câmpului vizual al camerelor; astfel, cântăreții au părut că mimează, deși aici nu a fost cazul), în încercarea de a inova aspectul concursului.

Procedura de votare a stârnit controverse. Când Norvegiei i-a venit rândul să-și anunțe voturile, purtătorul de cuvânt nu a folosit procedura corectă (numărul cântecului, urmat de numele țării, apoi numărul de puncte). Katie Boyle i-a cerut să repete rezultatele, dar corespondentul norvegian a rugat-o să revină la sfârșit. Când s-a intrat din nou în legătură directă cu Norvegia, voturile s-au schimbat misterios, Danemarca fiind victorioasă și nu Elveția, dacă s-ar fi luat în considerare primul set de voturi, despre care nu se știe dacă a fost corect sau nu.

Au existat și dubii în legătură cu legăturile directe către jurii, fiindcă vocile lor s-au auzit clar, de parcă ar fi fost în studio, nu distorsionat, cum ar fi în cazul unei conversații telefonice.

De asemenea, Luxemburg a ieșit pe locul 6 în voturile din Monaco, care a acordat un punct și Regatului Unit, și Luxemburgului. Punctul pentru Luxemburg a fost anulat la final, când Katie Boyle a revenit în legătură directă cu purtătorul de cuvânt monegasc.

A fost prima ocazie cu care Danemarca a câștigat și prima oară când Finlanda, Suedia și Norvegia nu au primit niciun punct. Țările de Jos au devenit primul stat care nu a primit niciun punct în doi ani consecutivi.

	Țară	Limbă[1]	Artist	Cântec	Traducere	Loc	Puncte
01	Regatul Unit	engleză	Ronnie Carroll	„Say Wonderful Things”	Spune lucruri minunate	4	28
02	TȚaările de Jos	olandeză	Annie Palmen	„Een speeldoos”	O cutie muzicală	13	0
03	Germania	germană	Heidi Brühl	„Marcel”	Marcel	9	5
04	Austria	engleză, germană	Carmela Corren	„Vielleicht geschieht ein Wunder”	Poate se va întâmpla un miracol	7	16
05	Norvegia	norvegiană	Anita Thallaug	„Solhverv”	Solstițiu	13	0
06	Italia	italiană	Emilio Pericoli	„Uno per tutte”	Unul pentru toate	3	37
07	Finlanda	finlandeză	Laila Halme	„Muistojeni laulu”	Cântecul amintirilor mele	13	0
08	Danemarca	daneză	Grethe și Jørgen Ingmann	„Dansevise”	Baladă de dans	1	42
09	Iugoslavia	croată	Vice Vukov	„Brodovi”	Corăbii	11	3
10	Elvetția	franceză	Esther Ofarim	„T'en va pas”	Nu pleca	2	40
11	Frantța	franceză	Alain Barrière	„Elle était si jolie”	Ea era atât de frumoasă	5	25
12	Spania	spaniolă	José Guardiola	„Algo prodigioso”	Ceva uimitor	12	2
13	Suedia	suedeză	Monica Zetterlund	„En gång i Stockholm”	Odată în Stockholm	13	0
14	Belgia	olandeză	Jacques Raymond	„Waarom?”	De ce?	10	4
15	Monaco	franceză	Françoise Hardy	„L'amour s'en va”	Iubirea se duce	5	25
16	Luxemburg	franceză	Nana Mouskouri	„À force de prier”	Prin multă rugăciune	8	13

Rezultate Regatul Unit 28   3     5   3 3 3   3 5 2   1 Țările de Jos 0                               Germania 5         2                   3 Austria 16 4           4 1     2   3 2   Norvegia 0                               Italia 37 2 1     3   2 5 4 5   3   3 5 4 Finlanda 0                               Danemarca 42 3 5 2 3 4 2 5     3     5 5   5 Iugoslavia 3                     1 2       Elveția 40 5   4 5 1 5   4       4 1 4 4 3 Franța 25   4 1 2   4     5 4   1   1 2 1 Spania 2                 2             Suedia 0                               Belgia 4       4                       Monaco 25 1 2 5 1   3     1 1 5   4     2 Luxemburg 13     3     1 1 2   2 4

5 puncte [modificare | modificare sursă] Nr. Pentru De la 5 Danemarca Belgia, Finlanda, Luxemburg, Suedia, Țările de Jos 3 Italia Danemarca, Elveția, Monaco Elveția Austria, Finlanda, Regatul Unit 2 Regatul Unit Norvegia, Spania 1 Franța Iugoslavia Monaco Italia

Artist	Țară	Ani precedenți	Loc
Ronnie Carroll	Regatul Unit	1962	4

•  Regatul Unit - David Jacobs (BBC TV), Michael Aspel (BBC Light Programme)
•  TȚaările de Jos – Willem Duys (NTS)^[2]
•  Germania - Hanns Joachim Friedrichs (ARD Deutsches Fernsehen)^[3]
•  Austria - Emil Kollpacher (ORF)
•  Norvegia - Øivind Johnsen (NRK și NRK P1)^[4]
•  Italia - Renato Tagliani (Programma Nazionale)
•  Finlanda - Aarno Walli (Suomen Televisio)^[5]
•  Danemarca - necunoscut (DR TV)
•  Iugoslavia - Ljubomir Vukadinović (Televizija Beograd), Gordana Bonetti (Televizija Zagreb), Tomaž Terček (Televizija Ljubljana)
•  Elvetția - Theodor Haller (TV DRS), Georges Hardy (TSR), Giovanni Bertini (TSI)
•  Frantța - Pierre Tchernia (RTF)^[6]
•  Spania - Federico Gallo (TVE)^[7]
•  Suedia - Jörgen Cederberg (Sveriges Radio-TV și SR P1)^[8]
•  Belgia - Anton Peters (BRT), Janine Lambotte (RTB)
•  Monaco - Pierre Tchernia (Télé Monte Carlo)
•  Luxemburg - Jacques Navadic (Télé-Luxembourg)