Carpații Sârbești
| Carpații Sârbești | |
 | |
| Altitudine | 1.570 m  |
|---|---|
| Localizare | Serbia |
| Aparține de | Munții Carpați |
| Coordonate | 44°10′58″N 21°55′26″E / 44.18269°N 21.92389°E |
Modifică date / text  | |
Carpații Sârbești (în sârbă Karpatske planine) sunt o grupă muntoasă aflată în estul Serbiei Centrale. Ea este o prelungire a Munților Carpați pe malul drept al Dunării, prin care acest lanț muntos se leagă de Munții Balcani din sud-est. Ei se întind pe direcția nord-sud în estul Serbiei, mărginindu-se la vest cu valea Moravei Mari; la est cu valea Timokului Alb și la nord cu valea Nišavei. Altitudinile sunt în jur de 800–1500 m, fiind dominați de trăsături geologice carstice calcaroase.
Definiții
[modificare | modificare sursă]În definiție strictă (adoptată de Academia Sârbă de Științe și Arte, precum și de Convenția Carpaților), partea sârbească a Munților Carpați cuprinde doar 732 km², sau 0,35% din aria totală a Carpaților. Această parte cuprinde malul sudic al Porților de Fier și zona Parcului Național Đerdap. În majoritatea restului definițiilor, chiar și acea parte este exclusă din definiția Carpaților, ei fiind considerați a fi mărginiți în sud-vest de Dunăre. Punctele de extrem ale acestei zone carpatice din Serbia sunt Tekija 44°43′N 22°28′E / 44.717°N 22.467°E la nord, 44°22′N 22°06′E / 44.367°N 22.100°E la sud, Golubac 44°40′N 21°36′E / 44.667°N 21.600°E la vest și 44°39′N 22°33′E / 44.650°N 22.550°E la est (barajul Porțile de Fier). El acoperă crestele nordice ale munților Kučaj de Nord, Šomrda, Liškovac, Veliki Greben și Miroč, în comunele Golubac, Majdanpek și Kladovo[1]
Demografie
[modificare | modificare sursă]Estul Serbiei este una dintre cele mai rarefiat populate zone ale Peninsulei Balcanice. O mare parte din populația prezentă aici în secolul al XIX-lea practica păstoritul seminomad. Politica nașterii unui singur copil pe familie, autoimpusă în Serbia anilor 1880 pentru a evita fărâmițarea proprietăților funciare a produs o permanentă rămânere în urmă în termeni de populație.
Populația este formată majoritar din sârbi cu minoritate mare de români oficial denumiți vlahi. Serbia duce o politica de asimilare, nu permite invatarea limbii romane, deschiderea de biserici romanesti.[necesită citare]
Zona este subdezvoltată, cu infrastructură puțină și distanțe mari între așezări.[2] Regiunea este supusă unui fenomen continuu de depopulare: de la recensământul din 1991 până la cel din 2002, comunele Bor și Majdanpek au pierdut fiecare câte 3.500 de locuitori, Negotin a pierdut 5.500, Zaječar a pierdut 5.000, iar Knjaževac 6.500.[3]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Upitnik za procenu nacionalne politike, legalnih i i institucionalnih okvira koji se odnose na Karpatsku konvenciju (PDF) (în Serbian), EURAC, , accesat în [nefuncțională]
- ^ Lazarev kanjon, National Geographic Serbia, , arhivat din original la , accesat în
- ^ Branislav Radivojša (), Naselja U Srbiji - Rezultati Popisa (2), Politika
| Control de autoritate |
|  |
|---|
Text is available under the CC BY-SA 4.0 license; additional terms may apply.
Images, videos and audio are available under their respective licenses.
