For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for Bretea Mureșană, Hunedoara.

Bretea Mureșană, Hunedoara

Bretea Mureșană
Marosbrettye
—  sat  —
Biserica de lemn
Biserica de lemn
Bretea Mureșană se află în România
Bretea Mureșană
Bretea Mureșană
Bretea Mureșană (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°56′10″N 22°42′47″E (((PAGENAME))) / 45.93611°N 22.71306°E

Țară România
Județ Hunedoara
ComunăIlia

SIRUTA89883
Prima atestare1453

Altitudine178 m.d.m.

Populație (2021)[1]
 - Total520 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal337273

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Bretea Mureșană este un sat în comuna Ilia din județul Hunedoara, Transilvania, România. Situată la 23 km vest de municipiul Deva, pe malul drept al Mureșului.

Populația: 703 locuitori (2002).

Bretea Mureșeană în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
  • La nord de sat se află înălțimea "Măgura Sârbilor", în acest loc au fost descoperite numeroase vestigii arheologice. În urma investigațiilor, s-au descoperit două straturi culturale, unul aparținând perioadei culturii Coțofeni (faza a III a) și unul de Latenul dacic. Din cea de a doua perioadă s-au descoperit numeroase fragmente ceramice, precum și un vas de mare capacitate care se află expus la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.
  • Pe vârful “Măgura”, pe un promontoriu izolat, situat între Bretea Mureșană si Brănișca, s-a descoperit o așezare dacică fortificată natural (sec. I î.C. – I d.C.).
  • Satul a fost atestat documentar în anul 1453 sub forma "possesio Brettye" iar în anul 1750 sub forma de Bretye. La 1760 localitatea apare sub denumirea Maroș-Bretye, în 1854 Maroș-Brettye. Între anii 1292-1575 a aparținut familiei Akoș, fiind parte din domeniul Ilia. În anul 1575 domeniul Ilia trece in proprietatea familiei Bethlen până în anul 1630. Apoi acesta trece în proprietatea mai multor familii de nobili unguri, Rakoți, Apafi, principelui Thokoly Emeric. După moartea principelui domeniu trece in proprietatea surorii acestuia Katalina care se mărită cu Baronul Bornemisa și rămâne în posesia acestei familii până înanul 1918 cand moșia este expropiată de statul român.
  • Într-o situație întocmita în anul 1774 se arată că alături de agricultură și creșterea animalelor, locuitorii satului se mai ocupau cu plutaritul și transportul sării pe Mureș, aceștia se numeau corăbieri.
  • Țăranii din Bretea Mureșană sunt participanți la răscoala din 1784 conduși de Popa Zaharia, Marian Crișan și Onu Ardelean. După înăbușirea răscoalei cei trei conducători au fost condamnați pentru omor și pradă la supliciul roții, pedeapsă ce apoi a fost redusă la zece ani carceră în lanțuri.
  • În Primul Război Mondial satul a pierdut 36 de fii iar în al Doilea Război Mondial 23, căzuți pe câmpurile de luptă.

Date economice

[modificare | modificare sursă]
  • Principala ocupație a locuitorilor satului este agricultura și creșterea animalelor.
  • Pe teritoriul satului se găsește o exploatare de bazalt. Exploatarea bazaltului sub o forma industrială a început în anul 1932, continuâd neîntrerupt până astăzi. În prezent exploatarea și prelucrarea rocii se face cu o tehnologie modernă, produsul finit fiind folosit la fabricarea covorului asfaltic.
  • In localitate funcționează 11 firme, profilate pe diverse domenii de activitate, construcții, materiale de construcții, comerț, agricultura.

Lăcașuri de cult

[modificare | modificare sursă]
  • Biserică din lemn (monument istoric), din secolul al XVII-lea (1665), situată în cimitirul satului. Renovată și adusă la forma inițială în anul 2000.
  • Biserica Ortodoxă construită în anul 1869, situată în centrul satului.
  • Capela catolică care a aparținut familiei de nemeși maghiari Nagy, situată în parc.

Renumit prin obiceiurile populare din preajma Craciunului (repertoriu bogat de colinzi).

Personalități

[modificare | modificare sursă]
  • Prof.dr. Dragan, A. Ioan (1923–2002), psiholog
  • Prof. Olaru, Octavian (n. 1931), sculptor
  • Dr. Sonoc, Alexandru (n. 1973), istoric
  1. ^ „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Arhivat din original la . Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Binecuvantarea trecutului: contribuții la monografia satului Bretea Mureșană, Mariana Pleș, Anca Raluca Pleș, Editura Print Everest, Deva, 2004
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bretea Mureșană


{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
Bretea Mureșană, Hunedoara
Listen to this article

This browser is not supported by Wikiwand :(
Wikiwand requires a browser with modern capabilities in order to provide you with the best reading experience.
Please download and use one of the following browsers:

This article was just edited, click to reload
This article has been deleted on Wikipedia (Why?)

Back to homepage

Please click Add in the dialog above
Please click Allow in the top-left corner,
then click Install Now in the dialog
Please click Open in the download dialog,
then click Install
Please click the "Downloads" icon in the Safari toolbar, open the first download in the list,
then click Install
{{::$root.activation.text}}

Install Wikiwand

Install on Chrome Install on Firefox
Don't forget to rate us

Tell your friends about Wikiwand!

Gmail Facebook Twitter Link

Enjoying Wikiwand?

Tell your friends and spread the love:
Share on Gmail Share on Facebook Share on Twitter Share on Buffer

Our magic isn't perfect

You can help our automatic cover photo selection by reporting an unsuitable photo.

This photo is visually disturbing This photo is not a good choice

Thank you for helping!


Your input will affect cover photo selection, along with input from other users.

X

Get ready for Wikiwand 2.0 🎉! the new version arrives on September 1st! Don't want to wait?