For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for Pruserpina.

Pruserpina

Pruserpina, in un opara (1873–77) di Dante Gabriel Rossetti (Tate Gallery, Londra)

Pruserpina (o Proserpina) (lat. Proserpĭna) hè a virsioni rumana di a dea greca Persefona o Kore (gr. κόρη, zitedda). U nomu pudaria dirivà da a parola latina proserpere ("emerghja") chì significheghja a crescita di u granu. Infatti, in urighjina, fù senza dubbitu una dea agresta. Fù ancu idantificata incù a dea Libara.

Pruserpina era figlia di Cereri; rapita da Plutonu rè di l'Adi mentri cuglia i fiora nantu à i rivi di u lavu Pergusa à Enna è trascinata nantu à u so carru trainata da quattru cavaddi neri, ni divintò a sposa è fù righjina di l'Inferni. Dopu ch'è a mamma avissi chertu à Ghjovi di fà la libarà, poti riturnà in terra, pattu è cundizioni ch'edda trascurrissi sei mesa à l'annu sempri incù Plutonu. Cereri facia calà u fretu è a cutrura duranti i mesa in i quali a figliola era assenti com'è cennu di dulori, par fà risvighjà dopu a natura par u ritornu di Pruserpina nantu à a terra.

U so cultu à Roma fù introduttu accantu à quiddu di Dis Pater (assimilatu l'Adi), in u 249 a.C.

Si cilibràni tandu in so onori i Ghjochi Tarantini, cusì chjamati da una lucalità in u campu di Marti, u Tarentum.

Oghji hè par edda intitulata l'Università Kore di Enna, cità à a quali Pruserpina era prufundamenti liata.

U "Rattu di Pruserpina", di Luca Giordano

U rattu di Pruserpina hè un mitu trà i più celebri di a tradizioni pagana Ciciliana, ritrattu par via di cunsiquenza in parechji è priziosi opari d'arti com'è u gruppu sculturali di u Bernini.
U rattu si rializò annantu à u lavu di Pergusa, in i vicinanzi di Enna.

Plutonu, diu di l'inferni, stancu di i tenebri di u so regnu, dicisi un ghjornu di affiurà à a luci è veda un pocu di stu mondu....Dopu un longu è faticosu camminu emersi infini annantu à una piana biddissima, posta à meza costa di u monti Enna. Era Pergusa, da u lavu turchinu, alimantatu da vadini armuniosi è imbidditi da fiora di tanti varietà chì mischiendu i prufumi criavani suavi odori è cusì intensi da imbriacà... di suttrattu, vugliendu u sguardu, scorsi in un pratu un gruppu di ziteddi femini chì cugliani fiora incù muvimenti lebbii, fiori frà i fiori
Claudiano


Da u racontu di u celebru pueta Claudiano, Plutonu, rè di l'inferni, dicisu di visità a terra, emersi in i circonda di Enna, annantu à i Monti Erei in u centru di a Cicilia, è scorsi Pruserpina, figlia di a dea Cereri, trà i tanti ziteddi femini impignati à coglia fiori nantu à i rivi di u lavu di Pergusa.

[Plutonu] si pricipitò versu edda [Pruserpina], chì, vistu lu, cusì neru è ghjigantescu, incù quiddi ochji di focu è i mani tesi par intuppà la, fù colta da u tarrori è fughjì lighjeri incù i so cumpagni... U diu di l'Ade, in dui salti li fù à dossu è l'abbracciò vuraciamenti è via cù u dolci pesu; a posi annantu à u carrozzu, in vanu ostaculatu da una ghjuvanetta, Ciane, cumpagna di Pruserpina, chì tantò di firmà i cavaddi, ch'è u diu infuriatu a trasfurmò in fonti. Sempri oghji Ciane, incù i so papiri, porta i so acqui lindi à Siracusa
Claudiano


Cereri, mamma di Pruserpina è dea di l'Olimpu, fù addisparata da a nutizia di a scumparsa di a figliola, è invucò l'aiutu di Ghjovi, rè di tutti i dei, par aiutà la à ritruvà a bedda Pruserpina.

Dopu novi ghjorni è novi nuttati in biancu di dulori, dicisi di addrizzà si à Ghjovi par pricurà lu di fà li turrà ad avè a figliola; ma Ghjovi nichjava (comu pudia tradiscia u so frateddu Plutonu?).

Tandu Cereri, scema di dulori, dicisi di pruvucà una grandi sicchina in tutta l'isula. È dopu a sicchina fù a caristia è l'omini è i bestii muriani in grandi quantità. Ùn valiani micca invucazioni è scunghjuri à a dea, chì era irremuvibuli.
Ghjovi inviò Mercuriu da Plutonu par impona li di ristituiscia Pruserpina à a mamma. À Plutonu ùn ristò ch'è à ubbidiscia. Parò, prima di fà la parta, feci manghjà à a so amata graniceddi di mela granata

Claudiano


À u mitu di Pruserpina è à l'ira di Cereri si faci ricuddà l'altirnanza di i staghjoni.

Bibliugrafia

[mudificà | edità a fonte]
Copia di U rattu di Pruserpina da Vincenzo de' Rossi
  • Marco Tullio Ciciaronu, De natura deorum II,66
…A Dis Pater si ricollega Pruserpina (u nomu hè di urighjina greca, trattendu si di quidda dea ch'è i Grechi chjamavani Persefona) chì simbulizaria a sumenti di u frumentu è ch'è a matri avaristi circata dopu à a so scumparsa.…
Marco Tullio Ciciaronu, De natura deorum II,66


  • Valerio Massimu Factorum et dictorum memorabilium libri IX II 4,5
  • Sant'Agostino d'Ippona, De Civitate Dei IV,8
  • Claudio Claudiano De Raptu Proserpinae
  • Claudio Claudiano - Milo De Angelis,"U rapimentu di Pruserpina" è. Enrico Casaccia - 2010

Da veda dinò

[mudificà | edità a fonte]
  • Persefona
  • Mitamurfosi di Ovidiu
  • Dis Pater
  • Divinità di a morti


'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.

{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
Pruserpina
Listen to this article

This browser is not supported by Wikiwand :(
Wikiwand requires a browser with modern capabilities in order to provide you with the best reading experience.
Please download and use one of the following browsers:

This article was just edited, click to reload
This article has been deleted on Wikipedia (Why?)

Back to homepage

Please click Add in the dialog above
Please click Allow in the top-left corner,
then click Install Now in the dialog
Please click Open in the download dialog,
then click Install
Please click the "Downloads" icon in the Safari toolbar, open the first download in the list,
then click Install
{{::$root.activation.text}}

Install Wikiwand

Install on Chrome Install on Firefox
Don't forget to rate us

Tell your friends about Wikiwand!

Gmail Facebook Twitter Link

Enjoying Wikiwand?

Tell your friends and spread the love:
Share on Gmail Share on Facebook Share on Twitter Share on Buffer

Our magic isn't perfect

You can help our automatic cover photo selection by reporting an unsuitable photo.

This photo is visually disturbing This photo is not a good choice

Thank you for helping!


Your input will affect cover photo selection, along with input from other users.

X

Get ready for Wikiwand 2.0 🎉! the new version arrives on September 1st! Don't want to wait?