For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for Milvu.

Milvu

U milvu
Milvus milvus
Classificazioni scentifica
Regnu Animalia
Divisioni Chordata
Classa Aves
Ordini Falconiformes
Famiglia Accipitridae
Genaru Milvus
Nomu binuminali
Milvus milvus
Linnaeus, 1753

U Milvu (o Filanciu) (Milvus milvus) hè un aceddu chì faci parti di a famiglia di l' Accipitridae. Hè un tipu d'aceddu chì hè cumunu in Auropa.

Discrizzioni

[mudificà | edità a fonte]

U dimurfismu sissuali hè guasi inesistenti ind'è u milvu, ma a femina hè appena più chjara cà u masciu. Par taglia (masciu 60 cm, femina 66 cm) è apartura alari (masciu 150 cm, femina 160 cm), supareghja u milvu brunu, incù u quali à spessu si cunfondi. U so piumaghju hè moltu più chjaru cà quiddu di u milvu brunu, da u quali si distingui par a coda russiccia caratteristica è assà furcata. S'eddu hè ussirvatu in bulu, si distingui par via di u so culori russicciu è di a tacca bianchiccia annantu à u latu infiriori di i penni remiganti primarii. Hè un animali chì a so coda mori larga li parmetti d'arià più faciuli.

U capu di u milvu hè grisgiu. U milvu pò campà sin'à 25 anni. Hè longu 60 à 70 cm. U pesu di u milvu masciu varieghja trà 700 è 1000 grammi, è quiddu di a femina varieghja trà 900 è 1300 grammi. U milvu mangna topa, aciartuli, ruspa, ranochji, è mignoculi. S'accoppia à a fini di marzu o à u principiu d'aprili.

U milvu si cunnosci da u buzaiu chì u milvu hè codisfurcatu, inveci u buzaiu t'hà a coda ronda.

U milvu hè un aceddu sulitariu è tarrituriali. Si nutrisci par u più di picculi mammiferi, di rettili, d'anfibii è di mastaruculi. Arieghja à spessu sopra à i campi è pratulini in cerca di nutrimentu, ch'eddu cattura incù i so artigli putenti. U milvu hè munugamu è i coppii custruiscini un grandi nidu in un arburi. A femina diponi di regula 2 à 4 ova, chì sò incubati da i dui parenti. I ghjovani si ni bulani dopu à à l'incirca 6 sittimani.

Sò cunnisciuti dui sottuspezii di milvu:

  • Milvus milvus milvus (Linnaeus, 1758)
  • Milvus milvus fasciicauda Hartert, 1914, incù un ariali ristrettu à Capu Verdi
A piuma di u milvu

Milvus milvus hè prisenti in Corsica.[1] In Corsica ci si trova a più impurtanta pupulazioni di milvi d'Auropa. Ma hè più piaghjincu cà muntagnolu ed hè raru d'ussirvà lu sopra à 1400 metri. U milvu hè più cumunu in Pumonti ca in Cismonti. Fraquenta piuttostu i rigioni piaghjinchi è a machja bassa. Par quissa, ùn si scontra micca in i furesti di l'interiori di l'isula nè menu in i machjona. A più impurtanta pupulazioni di milvi in Corsica stà in Balagna, par via di a prisenza di u cunigliulu. A pupulazioni di milvi in Corsica pò essa stimata à 300 coppii arrighjunati.

U milvu hè calatu mori in Italia dipoi u principiu di u XXimu seculu. Hè ancu sparitu da certi rigioni d'italia. In 1980, ùn ci firmava più ca circa 150 coppii. In Tuscana in particulari ind'eddu era cumunu, hè sparitu in u sittanta. Furtunatamenti, ci hè statu un programmu di riintruduzzioni di u milvu in Tuscana, elaburatu da l'Associu di l'Amichi di u Parcu Naturali di Corsica[2]. Hè privistu cusì di prilivà uni pochi di puilacona in Corsica è in Svizzara è di purtà li in Tuscana. Cinqui piulacona di Corsica sò stati turrati à introducia in Tuscana in 2007.

Cunsirvazioni

[mudificà | edità a fonte]

U milvu hè stata classificatu com'è essendu di priaccupazioni minori da l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, a spezia hà cunnisciutu calati in u passatu par via di a parsecuzioni, di l'avvilinamentu è di a distruzzioni di l'ambienti. I sforzi di cunsirvazioni ani cuntribuitu à a stabilisazioni di i pupulazioni, ma a spezia ferma vulnerevuli.

U milvu hè prutettu da a cunvinzioni internaziunali di Washington (CITES) chì intardisci u cummerciu di i spezii di fauna è di flora minacciati di sparizioni.

Gallaria d'imagini

[mudificà | edità a fonte]
  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).
  2. Da: I milvi di Corsica in Tuscana.

Altri prugetti

[mudificà | edità a fonte]
{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
Milvu
Listen to this article

This browser is not supported by Wikiwand :(
Wikiwand requires a browser with modern capabilities in order to provide you with the best reading experience.
Please download and use one of the following browsers:

This article was just edited, click to reload
This article has been deleted on Wikipedia (Why?)

Back to homepage

Please click Add in the dialog above
Please click Allow in the top-left corner,
then click Install Now in the dialog
Please click Open in the download dialog,
then click Install
Please click the "Downloads" icon in the Safari toolbar, open the first download in the list,
then click Install
{{::$root.activation.text}}

Install Wikiwand

Install on Chrome Install on Firefox
Don't forget to rate us

Tell your friends about Wikiwand!

Gmail Facebook Twitter Link

Enjoying Wikiwand?

Tell your friends and spread the love:
Share on Gmail Share on Facebook Share on Twitter Share on Buffer

Our magic isn't perfect

You can help our automatic cover photo selection by reporting an unsuitable photo.

This photo is visually disturbing This photo is not a good choice

Thank you for helping!


Your input will affect cover photo selection, along with input from other users.

X

Get ready for Wikiwand 2.0 🎉! the new version arrives on September 1st! Don't want to wait?