For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for L'Arrestu di Cristu.

L'Arrestu di Cristu

L'Arrestu di Cristu

L' Arrestu di Cristu hè un dipintu di Caravaggio pintu in u 1602 è cunsirvatu à a Gallaria naziunali d'Irlanda à Dublinu.[1] Ripprisenta un episodiu di u Novu Tistamentu in u corsu di u quali Ghjuda veni à u riscontru di Ghjesù è l'abbraccia cù u fini di disignà lu à i suldati chì venini par arristà lu. Setti parsunaghji sò ripprisintati à mezu corpu, in senu à una cumpusizioni assà densa chì ghjoca annantu à i sprissioni, i muvimenti è i ghjochi d'ombra è di luci. Frà 'ssi parsunaghji apparisci un omu purtadori di una lanterna : s'agisci verusimilamenti di un auturitrattu di u pittori lumbardu.

U dipintu, à l'iniziu criatu dopu à una cummanda di Ciriaco Mattei, ferma a prubità di a famiglia Mattei sin'à u XIXu seculu. À pocu à pocu, a so traccia hè persa mentri chì a so attribuzioni hè rimissa in quistioni : hè tandu idantificatu com'è una copia di a mani di u pittori fiammingu Gerrit van Honthorst. U dipintu hè finalmenti affidatu à u principiu di l'anni 1930 à un cunventu di ghjesuiti in a cità di Dublinu è ùn hè ch'è à u principiu di u 1990 ch'eddu hè ritruvatu è turratu à attribuiscia à Caravaggio dopu risturazioni.

Esistini numarosi copii di 'ssu dipintu, frà i quali dui pruvucheghjani particularamenti l'intaressu di i storichi di l'arti : una hè cunsirvata à Odessa è l'altru apparteni à una cullizzioni privata rumana. S'è a virsioni d'Odessa hè generalamenti rispinta di u catalogu di l'opari di Caravage, quidda di Roma hè vivamenti cuntistata dapoi 2004, è pudaria ancu pratenda à u statutu d'opara autografa, à listessu titulu ch'è a tela di Dublinu.

Asdrubale Mattei, unu di i trè frateddi Mattei ind'è quali Caravaggio si stalla in u 1601 è chì diventani prutittori è cumandatarii avisati.
(Ritrattu anonimu, seculu XVII, museiu Condé di Chantilly)

À u principiu di u XVIIu seculu, a carriera di Caravaggio hè ormai probbiu bè lanciata, com'è ni attestani i cummandi maghjori chì li sò affidati par dicurà a cappedda Contarelli o ancu a cappedda Cerasi. Ma in u 1601, l'artistu chetta a risidenza di u cardinali Del Codda - chì hà tantu fattu par accumpagnà 'ssu successu - par cullucà si in u nuveddu Palazzo Mattei induv'edddu stà u cardinali Girolamo Mattei è ancu i so frateddi, Asdrubale è Ciriaco. Ùn ci passa ch'è dui anni, ma 'ssu cambiamentu di locu è di prutittori marca un'evuluzioni in a so manera di pinghja : i sceni di genaru à i temi musicali è mitulogichi cari à Del Monta sò tralasciati à prò di a narrazioni riligiosa. Di sicuru influinzatu da u seriu è a sulennità vulsuti par i grandi cummandi publichi ch' eddu hà onurati, Caravaggio tendi à mudificà l'atmusfera di i so dipinti à distinazioni di cullizzioni privati, in un sensu à tempu più munumintali è più puru. In l'Arrestu di Cristu com'è in l'Incridulità di san Tumasgiu, chì hè pintu à pocu pressu à listessu tempu è par listessu cumandatariu, a narrazioni si ghjoca par u più annantu à i sprissioni facciali è i cenni di i parsunaghji, moltu più ch'è annantu à i custumi o annantu à i dicori chì spariscini in tuttu. Eppuri, hè dinò pussibuli di cunsidarà 'ssa tela com'è insiriscendu si in a sterpa di i furmati maiò criati par dicurà i cappeddi Contarelli è Cerasi : a storica di l'arti Francesca Cappelletti ci vedi in particulari una " stessa dinsità di l'ombri, [una] stessa maestria di l'intensità drammatica ".

À u XVIIu seculu, u storicu è criticu d'arti talianu Ghjuvanni Petru Bellori, frà i primissimi biugrafi di Caravaggio, disigna u marchesi Asdrubale Mattei, unu di i " signori rumani [attratti da] l'incantu di u so pinneddu ", com'è cumandatariu di l'opara. Ancu s'è, à u XXu seculu, l'autori menu spicializati cuntinueghjani ad attribuiscia li a rispunsabilità di a cummanda, i spicialisti cuntimpuranei s'accordani piuttostu à idantificà Ciriaco Mattei (frateddu d'Asdrubale è ancu di u cardinali Girolamo Mattei) com'è cumandatariu. Avaria passatu 'ssa cummanda vicinu à Caravaggio in u 1602.

In rialità, è qualvoglia fussi u nomu di u cumandatariu finali, Caravaggio elabureghja verusimilamenti l'Arrestu di Cristu sottu à l'influenza cunghjunta di i trè frateddi Mattei : quiddi sò difatti assà prossimi è tutti trè dinò intarissati da l'arti. Cusì, a storica di l'arti Catalina Puglisi stima chì a prisenza di Ghjuvanni chì si ni gughji versu a manca di u dipintu (un elementu narrativu chì ùn hè micca evanghjelicu ma duvutu à i scritti ultiriori di u papa Grigoriu Magnu) pudaria essa stata sughjirita da Girolamo, l'omu di ghjesgia. Listessu Girolamo avaria dinò pussutu insista annantu à l'attitudina d'umiltà è di abnigazioni di Cristu.

In tuttu, Ciriaco pussedi trè teli di l'artistu lumbardu, tutti discritti è ammirati da i so cuntimpuranei : a Cena à Emmaus oghji à Londra, u San Ghjuvan Battisti di u Capitolu è l'Arrestu di Cristu ch'è Bellori discrivi incù pricisioni. U rigulamentu di 'ssa cummanda succedi u 2 di ghjinnaghju 1603, data à a quali Caravaggio ricevi a somma di 125 scudi.

Discrizzioni è analisa

[mudificà | edità a fonte]
Dittagliu: l'omu à a lanterna hè verusimilamenti un auturitrattu di Caravaggio.

U dipintu discrivi l'arrestu di Ghjesù in l'ortu di l'Alivi, à u mumentu induva Ghjuda abbraccia à Ghjesù cù u fini di disignà lu à i suldati vinuti à arristà lu. 'Ssa scena hè discritta di modu simili in i quattru Vangelii.

I suldati in armatura (trè sò visibuli, chì un hè guasgi intiriamenti piattu daretu l'omu à a lanterna) intoppani à Cristu à u mumentu induva Ghjuda avvicina i so labbri par dipona u basgiu di u tradimentu, in un muvimentu versu a manca dinò accintuatu da a fughjita di un parsunaghju daretu à Cristu. 'Ssu parsunaghju, chì esci à mità da u quatru di u dipintu, pari tarrurizatu è abbanduneghja in a so fughjita a cudagliula di un manteddu o una cappa ch'eddu riteni un suldatu : s'agisci verusimilamenti di unu di l'apostuli, podarsi san Ghjuvanni o ancu san Marcu. U vanghjeliu siont'è Marcu evucheghja difatti " un ghjuvanottu " chì si ni fuighji in seguitu à l'arrestu lascendu una stoffa in manu à quiddi chì u voni chjappà. L'idantificazioni à san Ghjuvanni pari in ogni casu abbastanza naturali à u XVIIu seculu apposta ch'eddu hè cusì ch'è Bellori u disigna in u 1672, chì nota d'altrondi a finezza d'esecuzioni di u dipintu evuchendu l'imitazioni di a rughjina annantu à l'armatura à u prima pianu. A difficultà à discerna i tratti di u visu di i suldati, sicondu u criticu d'arti Michael Fried, rinvia à u carattaru imparsunali o ancu inumanu di i so azzioni.

Un settimu è ultimu parsunaghju inchjarisci una parti di a scena à dritta, tinendu in altu una lanterna di carta. Hè prubabili ch' eddu si tratta quà di un auturitrattu di Caravaggio, com'è Roberto Longhi fù u prima à rimarcà la. Mina Gregori stima chì 'ssu dipintu offri " una di i ripprisintazioni i più tragichi di l'artistu ". U prufissori Eberhard König indicheghja chì Caravaggio " timatizeghja " cusì u travagliu di u pittori chì risedi in l'ussirvazioni. Bench'è ùn fussi micca a sola uccasioni uferta à Caravaggio di ripprisintà si eddu stessu, hè inveci a sola volta induva l'artistu è Cristu figurani insemu in un stessu dipintu : Michael Fried ci vedi ancu eddu un risultatu altamenti drammaticu, è " cunflittuali beddu aldilà di l'urdinariu ".

Hè a sola volta in a so opara chì Caravaggio ripprisenta una lanterna. A scena biblica ùn hè eppuri micca discritta com'è duvendu tena si nicissariamenti di notti (à l'eccezzioni nutevuli di u vanghjeliu di Ghjuvanni, chì indicheghja chì i suldati chì arrestani à Ghjesù sò attrazzati di lanterni è di fiacculi) : u circadori John Varriano sughjirisci chì a parsona pò intarprità 'ssa scelta di Caravaggio par a so vulintà di tandu di truvà par u so atteddu una surghjenti di luci custanti è cuntrullevuli. In ogni casu, a lanterna ùn ghjoca paradussalamenti nisciun rollu di inchjarimentu in u dipintu, chì pari piuttostu alluminatu da una luna esterna à a scena è chì offri diffarenti punti di fucalisazioni annantu à i visi, l'armaturi o i mani. Ma u chjarori di a luna ùn basta micca à spiigà ciò chì allumineghja i visi di Cristu, di Ghjuda è di u discepulu. U fondu hè neru, o guasgi : rami è casci d'alivu si sceglini in daretu, ciò chì currispondi à u locu indicatu da i testi evangelichi. U criticu d'arti Andrew Graham-Dixon parcipisci un sensu à 'ssa lanterna chì ùn inchjarisci nudda : di manera simbolica, u pittori arreca quì un inchjarimentu chì hè simbolicu è micca litterali, chì hè a so imaginazioni chì custituisci a sputica fonti di luci. D'altri com'è Mauriziu Marini vedini quà una ripprisintazioni di u filosofu Diogene, ciò chì ni faria tandu una metafura di l'Omu in cerca di Diu. In tutti i casi, annantu à u pianu cromaticu, l'Arrestu ripiglia u principu dighjà in piazza in i dipinti di a cappedda Contarelli ma di manera più radicali dinò : Michael Fried indicheghja chì 'ssu cuntrastu estremu trà l'ombra è a luci accresci l'effettu di prisenza di i figuri.

Caravaggio scegli una cumpusizioni ristrinta annantu à i parsunaghji, accintuendu cusì l'effettu drammaticu di a scena. Frà i so pridicissori in u trattamentu di 'ssu tema, solu Lodovico Carracci avia à 'ssu puntu cuncintratu a scena. Caravage eppuri evita ogni imprissioni d'ingombru o di ciambugliu incalchendu annantu à a luci annantu à i parsunaghji di u centru è rispinghjendu in i tenebri tutta l'azzioni periferica. Graham-Dixon indicheghja ch' eddu riduci cusì tuttu l'episodiu à un cunflittu elementari trà u bè è u mali. U cuntrastu trà u voltu pallidu, diddicatu di u Cristu è quiddu di Ghjuda - bruttali, cunciatu da u Soli - ni custituisci un'illustrazioni. Ma 'ssa oppusizioni hè contraditta da l'elementi chì à l'incuntrariu cullegani, assucieghjani i parsunaghji trà eddi.

Eppuri ssa scelta di cumpusizioni ùn hè micca senza certi dibulezzi. Par Claudio Strinati par indittu, Caravaggio si situeghja à un periodu impurtanti di a so carriera, è eddu ùn parveni più à aghjunghja " a linia unitaria " chì caratterizeghja sin'à tandu a so opara rumana : i parsunaghji sò assà travagliati par sè, ma a so assuciazioni hè " à spessu astratta è poca naturali ".

Diffarenti virsioni

[mudificà | edità a fonte]

Virsioni d'Odessa

[mudificà | edità a fonte]
Un'antra virsioni di l'Arrestu, in tempi di una volta cunsidarata com'è autografa, hè cunsirvata à Odessa (museiu d'arti uccidentali è uriintali).

Un'antra virsioni di l'Arrestu, in tempi di una volta cunsidarata com'è autugrafa, hè cunsirvata à Odessa (Museiu d'arti uccidentali è uriintali). Una copia anziana di 'ssu dipintu, chì a so attribuzioni à Caravaggio hè ricusata da a maiò parti di i sperti di u pittori, hè cunsirvata à u museiu d'arti d'Odessa in Ucraina. 'Ssu dipintu hè arrubatu à a fini di lugliu, ciò chì pruvucheghja un rimusciu cunsidarevuli in u mezu di l'arti ucrainu, induva eddu hè cunsidaratu com'è un'opara d'assà altu valori. A pulizza ucraina u ritrova eppuri in Alimagna in u 2010. U museiu d'Odessa manteni, annantu à u so situ Internet, l'attribuzioni di u dipintu à Caravaggio. Parechji autori nutevuli com'è Marini pudariani accittà di cunsidarà à u più una forma di cullaburazioni trà artisti, in a quali Caravaggio avaria pussutu pinghja i figuri cintrali è affidà u restu à Prospero Orsi.

Virsioni " Sannini " di Roma

[mudificà | edità a fonte]

U primatu di u dipintu di Dublinu hè dinò cuntistata in 2004 da una storica di l'arti taliana, Maria Letizia Paoletti, chì stima chì una virsioni cunsirvata à Roma custituisciaria l'uriginali di Caravaggio mentri chì a virsioni di Dublinu ùn saria ch'è una copia fiamminga. U dipintu di Roma, isciutu di a cullizzioni fiurintina di l'avvucatu Ladis Sannini, apparteni ormai à un antiquariu. Roberto Longhi u rimarca da 1943 è u cunsidareghja com'è una copia di dopu à Caravaggio, ma di qualità abbastanza bona par fà lu appiccà in l'espusizioni maiò annantu à Caravaggio ch'eddu urganizeghja in Milanu in u 1951. Una di i so particularità hè ch' eddu hè più maiò ch'è a virsioni di Dublinu (o ch'è quidda d'Odessa), è ch'eddu offri una cumpusizioni più aparta : cusì, u bracciu di l'apostulu chì si ni fughji à manca ùn hè più tagliatu sopra à l'ovitu ma sopra à u polsu. I presi di pusizioni di u spertu Denis Mahon in 2004 dani à l'iniziu un certu pesu à 'ss'iputesa, ma cumplicheghjani à listessu tempu a situazioni apposta ch'eddu si dici certu chì i dui dipinti sò dinò autugrafi. Ma a pusizioni di Mahon ùn hè guasgi più suvitata dopu. L'analisi scentifichi apprunfunditi cundutti dopu à a dumanda di a ghjustizia taliana da un spertu indipindenti tendini dinò à eliminà a virsioni rumana di u corpus di Caravaggio - in particulari par via di a prisenza di giaddu antimoniu in a pittura, ciò chì hè pocu prubabili à l'ebbica di u pittori. In una frasa, u storicu di l'arti Sebastian Schütze sintetizeghja a situazioni in u so catalogu rieditatu in u 2015 : " 'Ssu dipintu hè oghji abburdatu da uni pochi di spicialisti com'è una virsioni podarsi autugrafa ". Fabio Scaletti righjunghji 'ss'analisa muscendu chì nisciun elementu dicisivu ùn parmetti d'eliminà u dipintu " exi-Sannini " di u catalogu di Caravaggio nè di dicida in u so favori, ma ch' " eddu cunveni d'aspittà chì a Storia (o a ghjustizia) suviti u so corsu ".

Parcorsu di u dipintu

[mudificà | edità a fonte]

Prubitarii successivi

[mudificà | edità a fonte]

À parta da a fini di u XVIIIu seculu, u dipintu hè attribuitu à u pittori fiammingu Gerrit van Honthorst. U parcorsu di u dipintu di Dublinu hà pussutu essa ricustituitu incù una pricisioni abbastanza bona, in particulari grazia à i scuparti di Francesca Cappelletti è Laura Tistò in l'archivii Antici-Mattei. U figliolu di Ciriaco Mattei ni ridita po' l'eredità si succedini in senu à a famiglia Mattei à u filu di i XVIIu è XVIIIu seculi ; eppuri, un invintariu di 1793 u faci appariscia incù un'attribuzioni à u Fiammingu Gerrit van Honthorst. Hè stabilitu chì in u 1802, u parlamintari è cullizziunistu d'arti scuzzesu William Hamilton Nisbet u ritrova in Italia è u compra, pinsendu dunqua ch'eddu si tratta di una copia di Caravaggio da a mani di van Honthorst. L'opara passa in vendita publica vicinu à un seculu più tardi, in u mentri di a dispersioni di a cullizzioni Hamilton Nisbet : Maria Lea-Wilson, medicu pediatra irlandesa di rinomina, ni faci l'acquisizioni in 1921 par una somma scunnisciuta - è pinsendu sempri cumprà una copia firmata di van Honthorst. Po' u Duttori Lea-Wilson l'offri à u principiu di u 1930 à un ghjesuitu, u frateddu Tumasgiu Finlay, chì avia ghjucatu par edda un rollu di cunfissori è di sustegnu psiculogicu quandu edda s'era truvata veduva ; dopu tandu, u dipintu adorna un muru di a stanza da manghjà di i Ghjesuiti à Dublinu, in carrughju di Lower Leeson Street. Hè infini in u 1990 chì i riligiosi, pinsendu à una risturazioni di l'opara, sulliciteghjani i sirvizii di Sergio Benedetti chì travaglia à a gallaria naziunali d'Irlanda.

Riscuparta è riattribuzioni

[mudificà | edità a fonte]

Benedetti, risturadore d'arti furmatu à Roma è ghjuntu da Italia 13 anni innanzi par travaglià in a gallaria di Dublinu, suspetta tandu po' cunferma incù pacienza l'idantità di l'autori sputicu di u dipintu. L'iputesi di l'attribuzioni à Caravaggio hè tenuta assulutamenti sicreta sopra à dicisioni di Raymond Keaveney, dirittori di u museiu di Dublinu, tantu eddu hè cuscenti ch'è quissa pudaria crià un cumbugliu cunsidarevuli in u mondu di l'arti : ancu i Ghjesuiti, eppuri prubitarii di u dipintu, sò lasciati vuluntariamenti in l'ignuranza di i suspetti di Keaveney è Benedetti.

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.

Articuli cunnessi

[mudificà | edità a fonte]
  • Lista di dipinti di Caravaggio
  • Arrestu di Ghjesù
{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
L'Arrestu di Cristu
Listen to this article

This browser is not supported by Wikiwand :(
Wikiwand requires a browser with modern capabilities in order to provide you with the best reading experience.
Please download and use one of the following browsers:

This article was just edited, click to reload
This article has been deleted on Wikipedia (Why?)

Back to homepage

Please click Add in the dialog above
Please click Allow in the top-left corner,
then click Install Now in the dialog
Please click Open in the download dialog,
then click Install
Please click the "Downloads" icon in the Safari toolbar, open the first download in the list,
then click Install
{{::$root.activation.text}}

Install Wikiwand

Install on Chrome Install on Firefox
Don't forget to rate us

Tell your friends about Wikiwand!

Gmail Facebook Twitter Link

Enjoying Wikiwand?

Tell your friends and spread the love:
Share on Gmail Share on Facebook Share on Twitter Share on Buffer

Our magic isn't perfect

You can help our automatic cover photo selection by reporting an unsuitable photo.

This photo is visually disturbing This photo is not a good choice

Thank you for helping!


Your input will affect cover photo selection, along with input from other users.

X

Get ready for Wikiwand 2.0 🎉! the new version arrives on September 1st! Don't want to wait?