For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for Ghjuvanni Kepleru.

Ghjuvanni Kepleru

Ghjuvanni Kepleru in u 1610

Ghjuvanni Kepleru (in uriginali Johannes Kepler; Weil der Stadt, 27 dicembri 1571 - Ratisbona, 15 nuvembri 1630) fù un astrunomu, matematicu è musicanti tedescu. Scuprì empiricamenti i leghji chì riguleghjani u muvimentu di i pianeti è chì sò chjamati, par appuntu, leghji di Kepleru.

Firma di Kepleru

I parenti di Kepleru dicisini ch'eddu aia da divintà un ecclesiasticu. Infatti, in u 1584 intrì in u seminariu di Adelberg, tramutendu si dopu in u seminariu supiriori à Maulbronn. In u 1588 cuminciò i so studii vicinu à l'Università di Tubinga, siguendu dui anni di struzzioni generali, incù lizioni d'etica, dialettica, ritorica, grecu, ebraicu, astrunumia è fisica. In u 1592 intrapresi u studiu di a tiulugia à Tubinga, università prutistanti, induva insignavani parechji siguaci di u cupirnicanisimu; trà quisti ci era Michael Maestlin, chì cunvinsi Kepleru di a validità di i tiurii di Niccolò Copernicu. In u 1594 Kepleru abbandunò i studii tiulogichi, nè fù urdinatu sacerdotu, ma accittò un postu d'insignanti di matematica vicinu à a Scola Evangelica di Graz (Austria) è successivamenti divintò matematicu tarrituriali di i Stati di Stiria. Trà i so compiti ci era l'obbligu d'insignà vicinu à l'Università di Graz, di ridighja carti astrali è di fà privisioni astrulogichi; li capitò cusì di priveda un inguernu moltu rigidu, i rivolti paisani è a guerra incù i Turchi. Ancu in l'anni dopu ùn si suttrassi à a ridazzioni di oroscopi, chì si prisentani com'è ritratti incù un forti trattu psiculogicu. D'aprili 1597 spusò Barbara Mühleck, chì murì primaturamenti in u 1611 ma dopu avè li datu dui figlioli. Sempri in u 1597 pubblicò l'opara Mysterium Cosmographicum, in a quali tantò una prima discrizzioni di l'ordini di l'Universu. In u 1599 Brahe li uffrì un postu com'è so assistenti, ch'eddu accittò l'annu dopu. In u 1601, dopu a morti di Brahe, ni divintò u succissori in l'incaricu di matematicu è astrunomu imperiali à Praga. In u 1604 ussirvò una supernova ch sempri oghji hè nota cù u nomu di Stedda di Kepleru. I basi par i so scuparti astrunomichi funi ghjittati in u 1609, quandu pubblicò Astrunumia nova, in a quali formulò i so primi dui leghji. À a morti di l'impiratori Rodolfo II (1612), u novu impiratori Mattia (frateddu di Rodolfo II) accunsintì à Kepleru di ricopra a carica di "matematicu tarrituriali" (Landschaftsmathematiker) à Linz (Austria), mantinendu puri a nomina di "matematicu imperiali" è dunqua l'obbligu di purtà dopu l'elaburazioni di i Tabulae Rudolphine. U 15 maghju 1618 scuprì a terza leghji chì prendi u so nomu, ch'eddu resi nota l'annu dopu in l'opara Harmonices mundi. In l'aostu 1620 a mamma di Kepleru fù accusata di strigunaria da a Ghjesgia prutistanti è rilasciata solu d'uttrovi 1621. U scentificu, in disgrazia è in puvartà, murì à 58 anni à Ratisbona è fù quì sipoltu. A so tomba si persi in u 1632 quandu i truppi di Gustavo Adolfo (impignati in l'invasioni di a Baviera duranti a guerra di i trent'anni) distrussini u cimiteriu; ferma parò a petra tumbali induva ancu oghji si pò leghja l'epitafiu da eddu stessu cumpostu: "Mensus eram coelos, nunc terrae metior umbras. Mens coelestis erat, corporis umbra iacet". (Misuravu i celi, avà fissu l'ombri di a terra. A menti era in a volta cilesta, avà u corpu ghjaci in l'oscurità).

Leghji di Kepleru

[mudificà | edità a fonte]
Sistemu sulariu sicondu Kepleru in u Mysterium Cosmographicum (1596).

U scopu principali di u Mysterium cosmographicum ùn hè micca quiddu di difenda u sistemu cupernicanu, ma piuttostu quiddu di dimustrà chì par a criazioni di u mondu è a dispusizioni di i celi, Diu s'hè inspiratu da i cinqui solidi rigulari chì ani gosu una cusì grandi fama da Pitagora è Platonu dopu: u cubu, u tetraedru, u dudecaedru, l'icusaedru, l'uttaedru. Kepleru s'intarroga annantu à i causi di u numaru, di i diminsioni è di i moti di l'orbiti è susteni chì sta ricerca hè fundata annantu à a currispundenza trà i trè "corpi" immobili di l'Universu (Soli, Steddi fissi, spaziu intermediu) è Patri, Figliu è Spiritu Santu (a Santissima Trinità). I leghji di a struttura di u cosmu sò ricavati circuscrivendu è inscrivendu l'orbiti di i pianeti in i varii figuri solidi, à parta da a Terra chì hè l'unità di misura di tutti l'orbiti.

In seguitu Kepleru abbandunarà stu mudeddu. In l'Astrunumia nova Kepleru enoncia dui di i trè leghji chì portani u so nomu. A terza cumparisci in u Harmonices mundi libri quinque di u 1619. I trè leghji di Kepleru rapprisentani un mudeddu di discrizzioni di u muvimentu di i pianeti di u sistemu sulariu:

1) I pianeti parcorrini orbiti ellittichi di i quali u Soli accupa unu di i dui fochi.

2) Un raghju vettori spazza arii uguali in tempi uguali. (Koyrè, in u 1966, parcurrendu i calculi tortuosi di Kepleru cunclusi ch'è sta leghji era dirivata da una premissa errata, veni à dì chì a vilucità di a Terra era invirsamenti prupurziunali à a so distanza da u Soli, è da calculi errati. Inoltri stabilì ch'è sta leghji fù ricavata prima di a leghji di l'orbiti ellittichi. A leghji quantunqua hè asatta è hè una simplicia cunsiquenza di a cunsirvazioni di u mumentu angulari).

3) U rapportu trà u cubu di u semiacchisi maghjori di l'orbita è u quatratu di u periodu di rivuluzioni hè custanti.

Kepleru ereditò da Tycho Brahe una grandi quantità di i più pricisi dati mai racolti nantu à i pusizioni di i pianeti. U prublemu era di dà li un sensu. I muvimenti urbitali è l'altri pianeti sò visti da u puntu vantaghjosu di a Terra, chì urbiteghja à so volta intornu à u Soli. Quistu faci ch'è i pianeti parini mova si disignendu curvi strani. Kepleru volsi cuncintrà si annantu à l'orbita di Marti ancu s'è prima avaristi duvutu studià accuratamenti l'orbita di a Terra. Par fà quistu ebbi bisognu di una linia di basa da tupografu. Incù un colpu di geniu usò com'è linia di basa u Soli è una di i dui intersizioni di l'orbita di Marti incù u pianu di l'eclittica. Marti era particularamenti adattu à 'ssu scopu probbiu parchì a so orbita hà a massima inclinazioni incù 'ssu pianu quì. Usendu 'ssa basa poti calculà i pusizioni di a Terra è ricavà dopu l'intreia orbita di Marti. Fù inoltri capaci di diducia i so leghji annantu à i pianeti senza cunnoscia i distanzi asatti di i pianeti da u Soli, postu ch'è i so analisi giumetrichi richiidivani solu u rapportu trà i distanzi rispittivi da u Soli. Sicondu Kepleru, luci, calori, muvimentu, armunia di i moti sò a parfizzioni di u mondu è ani un analogu in i facultà di l'anima. I steddi fissi funziuneghjani com'è una "peddi" prutittiva chì tratteni u calori di u Soli. Quissa hè a causa di u motu di i pianeti, postu ch'è vugliendu annantu à sè stessu, trascina l'altri corpi. A putenza vegetativa di l'eteru currispondi à a nutrizioni di animali è pianti, à a facultà vitali currispondi u calori, à quidda animali u muvimentu, à a sensitiva a luci è à a raziunali l'armunia. Kepleru, à diffarenza di Tycho Brahe, appughjò u mudeddu eliucentricu di u sistemu sulariu è partendu da quissa par vint'anni pruvò à dà un sensu à i so dati. à a fini ghjunsi à furmulà i so trè leghji annantu à i muvimenti pianitarii ch'eddu enunciò in i tavuli rudulfini, cusì chjamati in onori di Rodolfu II d'Asburgu, Impiratori di u Sacru Rumanu Imperu. In 'ssi tavuli intrudussi ancu i lugaritmi neperiani par aghjivuliscia i calculi astrunomichi.

Carta mundiali in: "Tabulae Rudolphinae: quibus astronomicae...." di Ghjuvanni Kepleru.

Mentri i primi dui leghji funi enunciati in un classicu libru d'astrunumia, a terza, inveci, fù insirita in un testu chì s'accupava ancu di musica è d'astrulugia è chì era densu di temi pitagorichi. Kepleru, cunvintu ch'è Diu ùn era micca solu giomitru ma ancu un musicanti, sustensi l'idea ch'è a musica è u sistemu sulariu fussini manifistazioni di listessa armunia; guasi com'è s'è i pusizioni di i varii pianeti, similamenti à i tasti d'un pianuforti, divissini currisponda à i noti. Kepleru hè una figura imputanti cullucata trà Galilei è Newton. Furtamenti intarissatu à tematichi mistichi è mitafisichi di natura platonica è pitagorica, a so "mudernità" cunsisti in a ricerca di i variazioni quantitativi di i forzi chì agiscini in u spaziu è in u tempu è in u parziali abbandonu di u puntu di vista animisticu in favori di un miccanicisimu à u statu embriunali. A terza leghji parmetti di stabiliscia a vilucità di u corpu cilesta una volta stabilita l'orbita è viciversa. S'era scuparta una leghji chì ùn rigulava micca simpliciamenti i moti di i pianeti in i so orbiti probbii, ma si stabiliscia un rapportu trà a vilucità di i corpi chì si movini in orbiti diffarenti. Galilei si cungratulò incun eddu par avè accoltu u Cupirnicanisimu ma ùn si prununciò micca annantu à u restu, aghjunghjendu ch'è parechji di i so pinsamenti fussini "piuttostu à diminuzioni di a duttrina di u Copernicu ch'è à stabilimentu" (Galilei). Baconu, puri essendu moltu liatu à a tradizioni ermetica, l'ignurò è Cartesiu u ricunniscì com'è u so prima maestru d'ottica, ùn cunsidarendu micca u restu com'è degnu d'attinzioni. Solu dopu ch'è Newton si sirvì di i leghji di Kepleru, quisti funi accittati da a cumunità scentifica, ma micca prima di l'anni sissanta di u Seicentu.

Ricunniscimenti

[mudificà | edità a fonte]
Epitome astronomiae copernicanae, 1618

A cumunità scentifica l'hà didicatu l'astiroidi 1134 Kepler, un crateru lunari di 31 km di diamitru, un crateru annantu à a pianeta Marti di 233 km di diamitru, una cresta di 15 km di lunghezza annantu à Fobos (unu di i dui satelliti di Marti) è Kepler-22 b, a pianeta più simili à a Terra scatulita insin'ad avà in l'Universu, chì urbiteghja intornu à Kepler-22, una stedda nannara giadda situata in a custiddazioni di u Cignu è u telescopiu spaziali Kepler di a NASA.

  • Copernicu
  • Galilei
  • Tycho Brahe

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.

{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
Ghjuvanni Kepleru
Listen to this article

This browser is not supported by Wikiwand :(
Wikiwand requires a browser with modern capabilities in order to provide you with the best reading experience.
Please download and use one of the following browsers:

This article was just edited, click to reload
This article has been deleted on Wikipedia (Why?)

Back to homepage

Please click Add in the dialog above
Please click Allow in the top-left corner,
then click Install Now in the dialog
Please click Open in the download dialog,
then click Install
Please click the "Downloads" icon in the Safari toolbar, open the first download in the list,
then click Install
{{::$root.activation.text}}

Install Wikiwand

Install on Chrome Install on Firefox
Don't forget to rate us

Tell your friends about Wikiwand!

Gmail Facebook Twitter Link

Enjoying Wikiwand?

Tell your friends and spread the love:
Share on Gmail Share on Facebook Share on Twitter Share on Buffer

Our magic isn't perfect

You can help our automatic cover photo selection by reporting an unsuitable photo.

This photo is visually disturbing This photo is not a good choice

Thank you for helping!


Your input will affect cover photo selection, along with input from other users.

X

Get ready for Wikiwand 2.0 🎉! the new version arrives on September 1st! Don't want to wait?