For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for Francia.

Francia

Republica francese
République française
Mottu: Liberté, Égalité, Fraternité
(Libertà, Uguaglianza, Fratellanza)

Lingue ufficiali francese
Capitale Parighji  (2 249 975 ab. / 2011)
Pulitica
Forma di guvernu Republica semipresidenziale
Presidente Emmanuel Macron
Primu Ministru Gabriel Attal
Indipendenza 843
Entrata in l'ONU 24 d'ottobre 1945 1. Hè membru permanente di u Cunsigliu di Sicurezza
Entrata in l'UE 25 di marzu 1957. Membru fundatore
Superficia
Tutale 547.030 km²
Acque 0,26 %
Pupulazione
Tutale 60.180.529 ab.
Densità 110 ab./km²
Geografia
Cuntinente Europa
Fusu orariu UTC +1
Ecunumia
Muneta Euro
PIL (PPA)  (2005) 1.830.110 milioni di $  (7°)
PIL procapite (PPA)  (2005) 29.187 $  (20°)
ISU  (2004) 0,942 (alto)  (16°)
Energia
Varie
Duminiu internet .fr
Indicativu telefonicu +33
Siglu autom. F
Innu A Marsegliese
Festa naziunale 14 di lugliu
1Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l'ONU in u 1945.


A Francia (in francese: France, /fʁɑ̃s/), ufficialmente a Repubblica francese (in francese: République française), hè un statu di u quale u territoriu cuntinentale hè situatu in Europa occidentale. Hè membra di l'Unione europea, di a zona euru e di u spaziu Schengen. Hè dinù membra permanente di u consigliu di securità di l'Organizazione di i Nazioni Uniti. Cunfina con u Belgiu, u Lussemburgu, a Germania, a Sguìzzera, l'Italia, Monacu, Andorra è a Spagna.

È sò valore sò fundate nantu à a Dichjarazione di i Dritti umani e di u Citadinu.

Da u puntu di vista militare, hè membra di l'Organizazione di u Trattatu di l'Atlanticu di u Nordu e pusseda di a dissuasione nucleare.

A lingua ufficiale di u paese hè u francese, ma ci sò assai lingue reghjunali 77[1], per esempio l'occitanu, u bascu, u catalanu, u corsu, l'alsazianu (dialettu dà u tedescu alemannu).

A più grande cità è a capitale hè Parighji, cù un' numeru di 9 milione d'abitanti.

A Francia hè cumposta di 27 regioni.

Carta di a Francia vista di u Spaziu.

Cità (2012)

[mudificà | edità a fonte]
Lione.
# Cità Regioni Area urbana Comuna
1 Parighji Île-de-France 12.340.000 2.240.000
2 Lione Rodanu è Alpi 2.215.000 500.000
3 Marseglia Provenza-Alpi-Costa Azzurra 1.730.000 850.000
4 Lilla Nordu-Passu di Calais 1.165.000 230.000
5 Tolusa Midi-Pirinei 1.270.000 450.000
6 Nizza Provenza-Alpi-Costa Azzurra 1.005.000 345.000
7 Bordeaux Nova Aquitania 1.160.000 240.000
8 Nantes Paesi di a Loira 900.000 290.000
9 Strasburgu Grande Estu 770.000 275.000
10 Rennes Bretagna 690.000 210.000

Le altre principali cità di a Francia sono:

Aix-en-Provence, Aiacciu, Albi, Amiens, Angers, Angoulême, Arras, Bastìa, Belfort, Besançon, Blois, Brest, Brive-la-Gaillarde, Caen, Calais, Cannes, Carcassonne, Charleville-Mézières, Cherbourg, Clermont-Ferrand, Colmar, Digione, Dunkerque, Évreux, Grenoble, La Rochelle, Le Havre, Le Mans, Limoges, Metz, Montpellier, Mulhouse, Nancy, Nîmes, Orléans, Perpignanu, Planoise, Poitiers, Quimper, Reims, Roubaix, Rouen, Saint-Étienne, Saint-Nazaire, Tarbes, Tulone, Tourcoing, Tours è Valence.
E cità di Francia di piu di 100 000 abitanti.
Evoluzione di a demografia entre 1960 è 2010.

486 : Clovis conquista a Gallia romana

800 : Carlu u Grande hè fattu imperatore di l'Imperiu Francu in Roma

987 : Hugues Capet hè elettu rè di Francia

1337 - 1453 : Guerra di Centu Anni

1643-1715 : Luigi XIV, u rè Sole, hè u rè di Francia

1789 : principia a Revoluzione Francesa

1804 : un corsu, Napulione Buonaparte, hè curonatu Imporatore di i Francesi.

1870 : sconfitta di a Francia contru à a Prussia, chi perde l'Alsassia è a Lorena.

1914 - 1918 : Prima Guerra Mundiale

1936 : Frente Populariu

1939 - 1945 : Secunda Guerra Mundiale

A Francia hè una ripublica. U capu di statu hè u Presidente di a Ripublica, elettu pè cinque anni da tutti i citadini. U potere legislativu attene a u Parlamentu (Assemblea Naziunale è Senatu).

Dichjarazione di Dritti di l'Omu e di u Citadinu.

Da vede dinò

[mudificà | edità a fonte]
  1. Rapporto dell'aprile 1999 del professore Bernard Cerquiglini, preparato in via di una ratifica della Charte européenne des langues régionales ou minoritaires.
Bandera di l'Unioni Auropea I stati membri di l'Unioni Auropea Bandera di l'Unione europea
Austria - Belgica - Bulgaria - Cecchìa - Cipru - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Italia - Lettonia - Lituania - Lussemburgu - Malta - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Romania - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Ungheria
{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
Francia
Listen to this article

This browser is not supported by Wikiwand :(
Wikiwand requires a browser with modern capabilities in order to provide you with the best reading experience.
Please download and use one of the following browsers:

This article was just edited, click to reload
This article has been deleted on Wikipedia (Why?)

Back to homepage

Please click Add in the dialog above
Please click Allow in the top-left corner,
then click Install Now in the dialog
Please click Open in the download dialog,
then click Install
Please click the "Downloads" icon in the Safari toolbar, open the first download in the list,
then click Install
{{::$root.activation.text}}

Install Wikiwand

Install on Chrome Install on Firefox
Don't forget to rate us

Tell your friends about Wikiwand!

Gmail Facebook Twitter Link

Enjoying Wikiwand?

Tell your friends and spread the love:
Share on Gmail Share on Facebook Share on Twitter Share on Buffer

Our magic isn't perfect

You can help our automatic cover photo selection by reporting an unsuitable photo.

This photo is visually disturbing This photo is not a good choice

Thank you for helping!


Your input will affect cover photo selection, along with input from other users.

X

Get ready for Wikiwand 2.0 🎉! the new version arrives on September 1st! Don't want to wait?