For faster navigation, this Iframe is preloading the Wikiwand page for Castagniccia.

Castagniccia

Paesi di Castagniccia: Stoppia Nova (paisolu di U Quercitellu, daretu si vede à Ghjucatoghju

A Castagniccia hè una rigione di Corsica, situata in u nordestu di l'isula, assai anziana. [1] Culmineghja à u Monte San Petrone (1767 metri).

Vista di A Porta, capitale storica di a Castagniccia

A Castagniccia hè una rigione senza facciata marittima situata annantu à a sponda orientale di a Corsica. Appiccata à i rilievi verdicanti di u San Petrone è di e Caldane, hè custituita da i medie è alte valle di u Fiumaltu è di l'Alisgiani è conta trè regione minore : l'Ampugnani, l'Orezza è l'Alisgiani.

À u nordu è à u punente, e regione minore vicinante di u Casaccuni, di u Rustinu è di u Vallerustie situate in u bacinu virsante di u Golu sò qualchì volta dinù inglubate in a Castagniccia. Formanu d'altronde incù l'Ampugnani è l'Orezza e cinque pieve, ragruppate cusì chì anu sempre intrattenutu relazione assai strette è anu ghjucatu unu rollu fundamentale in a Storia di a Corsica à u seculu XVIII, ancu s'è omu ùn cunnosce micca l'origine esatta di 'ssa dinuminazione.

A Castagniccia hè spiccata da u mar' Tirrenu da cinque regione minore chjamate pieve di marina (o ancu Castagniccia marittima chì assicureghjanu una sputica cuntinuità à u livellu di u paisaghju sin'à a piana : da u nordu à u sudu a Casinca, a Tavagna, u Moriani, u Campuloru è u Verde.

À u sudu di a Castagniccia, à u pede di l'altru virsante di e Caldane, si trovanu trè regione minore cuperte da machja è di castagni in masgere annantu à e valle di a Bravona è di u Tavignanu : u Boziu, a Strinse è u Gaghju.

A cappella Sant' Antone in Lutina, in l'Ampugnani

A Castagniccia hè cumposta di i territorii di trè regione minore per unu tutale di 38 cumune. 'Sse regione minore sò, da u nordu à u sudu :

Ampugnani

Orezza

Alisgiani

A Castagniccia hè una rigione muntagnosa situata à un'altitudine media di 1000 metri, in u Diquà da i Monti è in a parte matticciosa di a Corsica per oppusizione à u Dilà da i Monti o Pumonte è a Corsica granitica, in u prulungamentu di a catena matticciosa di u Capicorsu.

'Ssu massicciu hè unu bloccu di matticci lustrati edificatu à u terziariu à u mumentu di l'inalzamentu di l'Alpe annantu à unu zocculu ercinianu, di a fine di l'epica primaria. U so culmine hè u San Petrone (1767 metri), in tempi d'una volta chjamatu a muntagna d'Accia. Custituisce a linia di spartera di l'acque di i fiumi Golu à punente è à u nordu è Tavignanu à u sudu, i più longhi di l'isula. E so limite à livante sò a Piaghja orientale è u mar' Tirrenu.

Dutata da una terra fertila è riccu in corti d'acqua, a Castagniccia hè una rigione assai verde è assai buscosa, chì cuntrasta incù e rigione più povari è più aridi di Corsica.

A Castagniccia hè una rigione inchjuvata, accessibile per via di strade assai atturchjate imprudendu à spessu foce di muntagne. L'accessi principali si facenu dapoi :

Territoriu di vita di u Parcu naturale regiunale di Corsica

[mudificà | edità a fonte]

Castagniccia hè dinù u nome di unu di l'ondici "territorii di vita" di u PNRC. L'inseme di e 38 cumune di a rigione ci anu aderitu. E cumune vicinante di Porri (in Casinca), Peru è Casevechje (in Tavagna), Pianellu, Zuani, Moita è Matra (tutt'è quattru in a Strinse) cumplettanu l'effettivu di e 44 cumune di u territoriu di vita dettu Castagniccia.

A rigione tene u so nome da u castagnu, arburu onniprisente in a rigione. Assai buscosa è ricchissimu in acqua, a Castagniccia, bench'è muntagnosa è difficiule d'accessu, hà cunnisciutu a densità di pupulazione rurale a più forte di Corsica à u seculu XIX. E so ricchezze è a so qualità anu attrattu numerose famiglie. A so econumia era basata annantu à a cultura di a castagna chì salvò bon parechji Corsi di a caristia in un'isula assai povara.

L'abitanti di a Castagniccia sò chjamati i Castagnicciaii.

A muntagna d'Accia chì si situava in a pieve di Ampugnani, duminava a rigione. À u nordu di a so vetta si trovanu e ruvine d'una chjesa assai anziana chjamata San Petru d'Accia.

« Hè u prima postu ch'omu sculonna vinendu da Roma per via di u mare è generalmente ghjunghjendu in costa interna. 'Ssa chjesa hè a cattidrale di u viscuvatu d'Accia[2]»

Dopu à avè scunfitti i Mori chì s'eranu ritirati annantu à u monte d'Accia è avè li sottumessi, incù l'appoghju di l'altri veschi di l'isula, u conte Biancu Colonna ottense di fà di u monte d'Accia, u titulu d'unu viscuvatu, sottumessu à l'arcivescuvatu di Genuva è chèi cumprendia trè pieve : Orezza, Ampugnani è Rustinu. Stu viscuvatu fubbe chjamatu viscuvatu d'Accia ; ci architetta a chjesa Santa Petru[3], à u locu dettu "San Petruculu", vene à dì "u picculu San Petru", per oppusizione à u "San Petrone".

In a so bolla di u 20 di marzu di u 1133, u papa Innucente II istituisce u sediu viscuvale d'Accia, cujus sedem constituimus, è aghjunghje chì u nuvella diocese serà furmata da duie pieve, una staccata da a diocese d'Aleria (Ampugnani), l'altra da a diocese di Mariana (Rustinu).

Sient'è Gams, chì cita parechji veschi (Nicolaus, in u 909 ; Riccobonus, in u 930 ; Henricus, in u 1113), forse chì i veschi d'Accia ùn avianu sin'à u 1133 ch'è unu titulu senza ghjuridizione.

U so nome s'impone à parte da u seculu XVII. A "rigione piantata di castagni" si caratterizeghja da e so alte culline à i virsanti operti d'immense castagnete, invece chì annantu à e creste, strinti annantu à elli stessi i picculi paesi parenu di surviglià le. Currisponde à una parte di l'anzianu paese Cortinco.

U castagnu, cugnumatu "l'arburu à pane", prisente in Corsica dapoi u Neuliticu, hè statu assai sviluppatu da i Genuvesi à parte di u seculu XIV. Un'ordinanza di 1584 obbligava ogni campagnolu à piantà quattru arburi fruttivi à l'annu. In u 1770, a castagna ripprisintava 70 % di e culture, addistrendu una certa prusperità è un forte cuncintramentu di pupulazione...

A Castagniccia fubbe unu di i principali fuculaghji di rivolta à l'epica di a guerra d'indipendenza. Era tandu una rigione assai pupulata.

Culla di persunaghji celebri cum'è Pasquale Paoli, a Castagniccia rivendicheghja un'identità particularmente forte. À u principiu di u seculu XXI u sfundamentu demugraficu, principiatu versu 1900, hà addistratu a custituzione d'unu quasi desertu umanu.

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.
  2. Agostino Giustiniani in Dialogu numinatu Corsica, traduzione di l'Abate Letteron in Storia di a Corsica, Descrizzione di a Corsica - Tomu I, p. 39.
  3. Ghjuvanni di la Grossa in a so Cronaca, traduzione di l'Abate Letteron in Storia di a Corsica, Descrizzione di a Corsica - Tomu I, p. 118.

Bibliugrafia

[mudificà | edità a fonte]
  • Abate Letteron Storia di a Corsica - Tomu 1, Bulletinu di a Sucità di e scenze naturale è storichi di a Corsica, Stampa è libraria Vv Eugène Ollagnier, Bastia 1888.

Da vede dinù

[mudificà | edità a fonte]
  • Regione di Corsica
  • Parcu naturale regiunale di Corsica
  • Muresca
{{bottomLinkPreText}} {{bottomLinkText}}
Castagniccia
Listen to this article

This browser is not supported by Wikiwand :(
Wikiwand requires a browser with modern capabilities in order to provide you with the best reading experience.
Please download and use one of the following browsers:

This article was just edited, click to reload
This article has been deleted on Wikipedia (Why?)

Back to homepage

Please click Add in the dialog above
Please click Allow in the top-left corner,
then click Install Now in the dialog
Please click Open in the download dialog,
then click Install
Please click the "Downloads" icon in the Safari toolbar, open the first download in the list,
then click Install
{{::$root.activation.text}}

Install Wikiwand

Install on Chrome Install on Firefox
Don't forget to rate us

Tell your friends about Wikiwand!

Gmail Facebook Twitter Link

Enjoying Wikiwand?

Tell your friends and spread the love:
Share on Gmail Share on Facebook Share on Twitter Share on Buffer

Our magic isn't perfect

You can help our automatic cover photo selection by reporting an unsuitable photo.

This photo is visually disturbing This photo is not a good choice

Thank you for helping!


Your input will affect cover photo selection, along with input from other users.

X

Get ready for Wikiwand 2.0 🎉! the new version arrives on September 1st! Don't want to wait?